Parteneriatul Public Privat din Iaşi – cum zona centrală din jurul Palatului Culturii s-a transformat dintr

♦ În 2012, când IULIUS inaugura Palas la Iaşi, salariul mediu brut din România era de 2.022 lei – sub 1.500 lei net –, şomajul naţional trecea de 7%, iar Iaşiul, oraş universitar şi cu o istorie culturală pe care puţine alte centre din ţară o pot revendica, era încă privit ca o capitală regională a Moldovei fără capacitatea concretă de a atrage investiţii străine majore ♦ 14 ani mai târziu, la prima ediţie a TILIA – Summitul Oraşelor din România, organizat de IULIUS şi BERD în 23-24 aprilie 2026 la Palatul Culturii, datele puse pe masă de dezvoltator arată o realitate diferită: 500 milioane de euro investiţi doar în Iaşi, 14.000 de angajaţi în 70 de companii instalate în clădirile de birouri Palas şi Palas Campus, şomaj sub 4%, salariu mediu net care a urcat la 5.335 de lei şi un nou ciclu de investiţii, cu un concept semnat Foster + Partners, care va deschide Palasul şi mai mult spre Palatul Culturii.

Anul în care IULIUS, dezvoltatorul fondat de Iulian Dascălu, inau­gura Palas Iaşi – primul ansamblu mixt de retail, birouri, locuinţe, hotel şi spaţii publice integrat în jurul unui monument istoric din România – a fost şi anul în care salariul mediu net pe economie depăşea cu greu 1.500 de lei, iar Iaşiul nu apărea pe radarul in­ves­titorilor străini decât ca destinaţie de outsourcing pentru talentul cu sa­la­riu mic furnizat de universităţile locale.

Aproape 13 ani mai târziu, în 2025, judeţul Iaşi avea peste 200.000 de an­gajaţi – cu aproape 3.000 mai mulţi decât în iunie 2024 –, salariul mediu net depăşise 5.335 de lei, iar şomajul oraşului coborâse sub 4%, conform da­telor Direcţiei Judeţene de Statis­tică Iaşi şi ale Institutului Naţional de Statistică, prezentate şi de IULIUS la TILIA. În acelaşi interval, ansamblul Palas, împreună cu extinderea Palas Campus, a ajuns la peste 130.000 mp de spaţii de birouri, găzduind 70 de com­panii cu peste 14.000 de angajaţi, o cifră care plasează Iaşiul drept cel mai mare pol de business din afara Capitalei şi îl transformă într-o alternativă viabilă la Bucureşti pentru centrele regionale ale companiilor multinaţionale.

Pentru Mihai Chirica, primarul Ia­şiu­lui prezent la deschiderea TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action –, prezenţa IULIUS în oraş este punctul de pornire al unei tra­iectorii pe care administraţia şi-a con­struit strategia de a atrage multina­ţionale în oraş.

„Grupul IULIUS a reuşit să facă un brand de ţară, devenind un lider prin ceea ce realizează. Personal, vreau să amintesc faptul că a trans­format Iaşiul prin primele sale proiec­te, inclusiv cel din jurul Palatului Culturii. A adus un plus de valoare unor mari oraşe ale României, pre­cum Cluj sau Timişoara. Nu s-a oprit, nu se va opri, şi sunt convins că va continua pe acelaşi drum“, a spus Mihai Chirica în Sala Voievozilor a Palatului Culturii. Edilul ieşean a marcat şi rolul oraşului-gazdă în istoria naţională recentă – Iaşiul a fost capitala României în Primul Război Mondial – şi a invocat necesitatea ca administraţiile locale să renunţe la orgoliul funcţiei şi să aşeze la aceeaşi masă arhitecţii, finanţatorii, profesio­niştii şi societatea civilă pentru a livra dezvoltarea pe care o cere prezentul. „Nu trebuie să vorbim exclusiv despre trecut şi despre viitor, trebuie să ne raportăm la prezentul care ne doare. Aceştia suntem noi, acestea sunt resursele noastre, acestea sunt posibilităţile noastre de a ne dezvolta. Să le punem pe toate la treabă şi împreună să facem din România ţara pe care ne-o dorim“, a transmis primarul.

CIFRE-CHEIE

► Palas Iaşi – Peste 320 milioane de euro investiţi până în prezent la Palas. Remodelarea arhitecturală proiectată de Foster Ă Partners va aduce capitalul investit în ansamblu la circa 400 de milioane de euro.

►Ecosistemul Palas – 130.000 de metri pătraţi de birouri (Palas + Palas Campus), 14.000 de angajaţi în 70 de companii, 60.000 de vizitatori pe zi şi 22 de milioane de vizite în 2025. Cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

►Contribuţie fiscală – 90 de milioane de euro taxe şi impozite generate la bugetul de stat şi al municipalităţii în perioada 2008-2024. Suplimentar, 500.000 de euro alocaţi de IULIUS pentru proiectarea Foster + Partners a zonei din faţa Palatului Culturii.

►Palas Campus – 60.000 de metri pătraţi, investiţie de 120 de milioane de euro. Primul credit verde acordat de IFC unei companii româneşti: 72 de milioane de euro. Certificări EDGE Advanced şi LEED Platinum. Amazon ocupă 36.000 de metri pătraţi.

►IULIUS la nivel naţional – Peste 2 miliarde de euro valoarea estimtă de piaţă a portofoliului care include proiectele din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, plus 1,3 miliarde de euro în pipeline (Rivus Cluj, Constanţa, remodelarea Palas). 190 de milioane de euro alocate lucrărilor de utilitate publică în oraşele unde compania este prezentă.

Palas Iaşi

Inaugurat în 2012 pe un teren central subutilizat, Palas Iaşi numără azi 64.000 mp de retail, 130.000 de metri pătraţi de birouri împreună cu Palas Campus, 14.000 de angajaţi în 70 de companii şi 22 de milioane de vizite anual. IULIUS a investit peste 400 milioane de euro, cu remodelarea Foster + Partners în curs.

Palas Campus

Cea mai mare clădire de birouri din România: 60.000 de metri pătraţi, investiţie de 120 de milioane de euro, primul credit verde IFC acordat unei companii româneşti — 72 de milioane de euro. Amazon ocupă 36.000 de metri pătraţi, alături de AMD şi Microsoft. Certificare dublă: EDGE Advanced şi LEED Platinum.

Pariul de 2 miliarde de euro al IULIUS şi formula 1:7

Cifrele puse pe masă de IULIUS la TILIA arată cum se traduce a­ceas­tă traiectorie în investiţie privată di­rec­tă. Compania, care a inaugurat Palas Iaşi în 2012 şi a continuat ex­tin­derile în anii următori cu Palas Cam­pus şi o zonă rezidenţială integrată, a depăşit pragul de 500 milioane de euro investiţi doar în Iaşi dintre care 440 mil. euro doar în zona centrală, iar din 2008 până în 2024 ansamblul Palas a generat în jur de 90 de mili­oa­ne de euro în taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi al municipiului. La nivel naţional, IULIUS a anunţat investiţii totale a căror valoare de piaţă depăşeşte 2 miliarde de euro în Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava şi Timi­şoara, plus alte 1,3 miliarde de euro în pipeline pentru proiectele aflate în dezvoltare la Cluj-Napoca, Constanţa şi pentru remodelarea Palas Iaşi. Pen­tru lucrări de utilitate publică – parcuri, pasaje, drumuri, poduri – în oraşele unde este prezent, dezvoltato­rul a alocat 190 de milioane de euro, iar zona verde reprezintă până la 46% din suprafaţa proiectelor sale, cum este cazul Palas Iaşi.

„La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generaţii, nu pen­tru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bio-re­me­dia sau reconecta o platformă in­dus­trială la oraş. Dar experienţa noas­tră ne arată că unele proiecte par im­posibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea – a admi­nis­traţiei, a cetăţenilor şi a echi­pei – că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi“, a transmis Raluca Mun­teanu, director de dezvoltare IULIUS, în prezentarea „Construcţii pentru generaţii, nu pentru randa­men­te“. Aceasta a explicat ecuaţia care leagă investiţia publică de cea pri­vată, subli­niind că studiile europe­ne arată cum un euro investit corect din bani publici poate atrage de şapte până la douăzeci de ori mai mult capital privat. „Pâr­ghia capitalului public asupra celui pri­vat – o investiţie publică bine plasată reduce riscul celui privat. Raporturi de 1 la 7, 1 la 20“, a punctat Raluca Mun­teanu, invocând două dintre cele mai citate exemple europene: King’s Cross la Londra, unde investiţiile publice în infrastructura feroviară au atras peste 3 miliarde de lire sterline de capital privat şi un nou sediu Google, şi HafenCity la Hamburg, fostul port industrial transformat într-un nou cartier al oraşului, unde investiţia publică iniţială pe componenta de design urban a atras peste 10 miliarde de euro privaţi.