[analyse_image type=”featured” src=”https://s2.ziareromania.ro/?mmid=405725681c8d8a871f”]
Presa germană: “Degringoladă la București”
“Guvernul pro-occidental a fost doborât de extremiștii de dreapta și de social-democrați după mai puțin de un an de mandat”, scrie presa germană după moțiunea de cenzură.
Un rol decisiv în succesul moțiunii de cenzură l-a avut Partidul Social Democrat, care făcuse parte din coaliție. Potrivit acordului de coaliție negociat, PSD ar fi urmat să preia funcția de prim-ministru în 2027, în cadrul unui mecanism de rotație, amintește “Tageszeitung”. Ziarul vorbește despre “triumful formațiunii de extremă-dreapta AUR, creditat în sondaje în luna aprilie cu circa 35 la sută”.
Potrivit cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, “Partidul Social Democrat din România reprezintă, mai mult decât orice altă formațiune politică din țară, un sistem bazat pe corupție și clientelism, model respins de Ilie Bolojan”.
Publicația susține că, de luni întregi, social-democrații conduși de Sorin Grindeanu, alături de secretarul general Claudiu Manda și influenta vicepreședintă a partidului, Olguța Vasilescu, ar fi blocat reformele autentice prin tactici de tergiversare în culise și prin critici populiste lansate în spațiul public.
Publicația de stânga Tageszeitung notează că președintele României, Nicușor Dan, a încercat luni să calmeze atât populația, cât și partenerii europeni, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură. El a admis însă posibilitatea unei perioade de incertitudine de una sau două săptămâni.
Ziarul îl citează pe consultantul politic Cristian Andrei, care vorbește însă despre un posibil blocaj politic și estimează că președintele ar putea avea nevoie de mai multe săptămâni pentru a identifica o majoritate parlamentară. Potrivit acestuia, scenariile luate în calcul sunt fie o coaliție reconfigurată fără Ilie Bolojan, fie un guvern minoritar susținut mai degrabă de PSD și partide populiste satelit. Varianta unei coaliții oficiale PSD-AUR este considerată improbabilă, întrucât nu ar fi acceptată de președinte.
“O perioadă prelungită de instabilitate ar veni într-un moment sensibil pentru România”
“Până în august, autoritățile de la București trebuie să finalizeze reforme importante pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene. În lipsa unei consolidări a finanțelor publice, România riscă inclusiv o retrogradare a ratingului de țară”.
“Süddeutsche Zeitung” trece în revistă contextul dificil în care fusese instalat guvernul Bolojan. “Principalul obiectiv al coaliției de guvernare a fost reducerea deficitului bugetar al României,, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană la acel moment. Consolidarea finanțelor publice reprezintă și una dintre condițiile pentru deblocarea unor fonduri europene de aproximativ zece miliarde de euro promise României”.
Jurnaliștii germani mai subliniază că alianța celor patru partide, destrămată între timp, a fost formată într-un context de profundă criză politică, considerată una dintre cele mai grave de după căderea regimului Ceaușescu în 1989. În acest climat tensionat, “extremistul de dreapta Călin Georgescu, aproape necunoscut anterior pe scena politică, câștigase surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, dar rezultatul a fost anulat de Curtea Constituțională din cauza numeroaselor nereguli constatate”.
