Cum se poate transforma A7 în „Autostrada Podgoriilor”

Autostrada Moldovei (A7) trece pe la circa 50 de crame, care însumează aproximativ 1.000 de etichete de vin. În urmă cu puţin peste un deceniu, în 2015, în zona tranzitată de A7 erau undeva la 150 de crame în România, dar, între timp numărul lor s-a dublat, estimează Cătălin Păduraru – Wine Ambassador și CEO Vinarium, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est.

România are toate atuurile pentru a deveni o destinaţie importantă pe harta turismului viticol: podgorii valoroase, soiuri apreciate şi peisaje care pot transforma o simplă degustare într-o experienţă completă. Totuşi, spre deosebire de ţări precum Italia sau Franţa, drumul vinului a lipsit în ultimele decenii. Odată cu finalizarea autostrăzii A7, care trece prin zonele cu cele mai renumite crame, această formă de turism are şanse reale să se dezvolte.

„Suntem o destinaţie pentru vin, nu atât de puternică precum Italia sau Franţa, pentru că, pentru un drum al vinului, lipsea drumul. Acum se construieşte A7, drumurile din ţară au început să arate mai bine, conexiunile aeriene sunt foarte bune, iar lumea începe să audă de România ca destinaţie turistică pentru vinuri. Cred că vom reuşi să iniţiem rapid o nouă formă de turism în România, care să nu ţină cont de ceea ce avem în inventar ca infrastructură hotelieră. Nu putem avea peste noapte 20 de hoteluri de la Ploieşti la Iaşi pentru a practica enoturismul, dar putem avea câteva locuri de campare în fiecare cramă, unde se pot amplasa rulote şi campere, ceea ce ar însemna zeci de mii de turişti pe an”, a spus Cătălin Păduraru pentru „Ziarul Financiar”.

„Autostrada A7, proiectată să lege Moldova de Muntenia, este mai mult decât o șosea strategică, este o șansă de repoziționare identitară, un traseu care atinge comunități, tradiții, economii locale și bazine viticole ce definesc un întreg filon al ființei românești. De aceea, tot mai mulți specialiști și lideri culturali vorbesc despre Autostrada Podgoriilor. Nu ca despre un nume de marketing, ci ca despre o realitate care exprimă ceea ce A7 poate – și trebuie – să fie: un drum spre binele colectiv, o rută a coeziunii, o vitrină bine luminată a unui nou tip de turism și coloana vertebrală a unei dezvoltări programate. Pentru că nimic nu reflectă mai bine bogăția, dar și subtilitatea României rurale decât podgoriile sale, așezate ca o galerie de artă vie, de la Cotnari, Iași, Strunga, Bucium, Bohotin, Averești, Vrancea toată, Dealu Mare de Buzău și Dealu Mare de Prahova”, mai spune Păduraru.

Fondatorul celui mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est arată că „marile rute culturale ale lumii au pornit, fără excepție, de la infrastructură: un drum, o potecă, o cărare. Camino de Santiago nu este doar o direcție pentru pelerini, ci și o cheie pentru regenerarea a zeci de comunități spaniole. Via Transilvanica a pornit ca un proiect de suflet și a devenit firul Ariadnei al turismului pedestru și etnocultural în România. Ambele exemple arată același lucru: un traseu devine important atunci când relevă poveștile locurilor și când (re)conectează energiile risipite ale unei societăți”  și este de părere că A7, care poate deveni Autostrada Podgoriilor, are potențialul unui astfel de traseu.

„Pentru prima dată, România are șansa să creeze un concept care să o diferențieze în Europa. Dacă A7 rămâne doar un drum, va fi utilă – dar nu memorabilă. Dacă însă A7 devine Autostrada Podgoriilor, atunci va spune o poveste: povestea celei mai vechi culturi viticole din acest spațiu. Va și scrie o nouă poveste: succesul unei zone marginale a Europei care devine centrul atenției”, mai spune Păduraru.

El arată beneficiile pentru comunități ale unui asemenea demers: creștere economică locală – micii producători pot intra în circuite turistice stabile; marii producători pot juca global; stoparea depopulării – zonele rurale devin atractive pentru investiții și locuire; migrație inversă – atragerea diasporei într-un mediu atractiv de trai și business; educație și cultură – rutele tematice invită la cunoaștere, nu doar la consum; coerență teritorială – Moldova devine o regiune integrată și vizibilă; brand național – România capătă un reper unic în Europa Centrală și de Est.

Conform aceleiași surse, oportunitățile de business sunt extrem de numeroase, întrucât A7 ar putea activa întregul lanț economic asociat vinului și turismului: microcrame și proiecte de vinuri artizanale; crame mari cu etalarea calității constante; spații de degustare și HoReCa rurală; retail local cu produse specifice; zone de servicii pentru autorulote; dezvoltări imobiliare controlate și integrate cultural; centre de formare profesională în vitivinicultură și enoturism; ecologie de mediu. Nu în ultimul rând, susține Cătălin Păduraru, fiecare localitate a traseului poate dezvolta propriul cluster economic, legat fie de vin, fie de gastronomie, horticultură, meșteșuguri, artă, sport sau wellness.

Mai mult, pe viitoarea Autostradă a Podgoriilor pot apărea festivaluri gastronomice, piețe volante tematice, concerte în aer liber, trasee de biciclete și drumeție, seri de film în spații neconvenționale și evenimente sub brand unic, coeziv, recognoscibil internațional.

Buzăul ar putea juca un rol de excepție în această construcție, mai spune Cătălin Păduraru, care remarcă una dintre cele mai valoroase exploatări viticole ale României, Dealu Mare de Buzău, dar și atracțiile  naturale spectaculoase ale Vulcanilor noroioși și Focurilor vii, parte a Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.