Criza îngrășămintelor, combătută cu gunoi vegetal, la Smeeni. În ce constă investiția

Scumpirile accelerate din ultimii ani la fertilizanți îi determină pe tot mai mulți fermieri și autorități locale să caute soluții alternative. În comuna Smeeni, din Bărăganul buzoian, răspunsul vine chiar din… deșeuri. Resturile vegetale adunate din gospodării și de pe terenurile agricole sunt transformate în îngrășământ natural, folosit ulterior pe câmpuri și în grădini.

În aceste zile, tone de crengi, coceni și alte resturi vegetale sunt pregătite pentru a fi mărunțite, într-un proces care promite să reducă atât costurile fermierilor, cât și cantitatea de deșeuri.

Investiția a fost făcută de Primărie, care a achiziționat, anul trecut, un tocător de crengi, în valoare de 250.000 de lei. Cu ajutorul utilajului, resturile vegetale sunt transformate în material compostabil, într-un proces simplu, dar eficient.

„Avem un buldoexcavator care încarcă deșeurile biodegradabile, resturile vegetale, le punem pe bandă, preia deșeurile, le bagă în acele cuțite și le toacă mărunțit iar pe acel burlan scoate tot ce s-a tocat”, declară Răzvan Nicula, viceprimar al comunei Smeeni.

Pentru ca procesul să funcționeze corect, autoritățile spun că este esențial ca deșeurile să fie colectate selectiv. Sunt acceptate doar resturi vegetale, fără impurități, iar zona de depozitare este atent supravegheată.

După mărunțire, urmează etapa cea mai importantă, transformarea în compost. Procesul durează între doi și trei ani, iar rezultatul este un îngrășământ natural valoros, care va ajunge gratuit la fermierii din comună.

„Îl vom așeza grămezi, iar la o anumită perioadă îl vom întoarce. Este un proces din acesta anaerob, în timp va intra în putrefacție și în câțiva ani se va transforma în compost, care compost va fi oferit gratuit fermierilor din comună pentru fertilizarea terenurilor agricole”, spune viceprimarul Răzvan Nicula.

Pentru agricultori, avantajele sunt evidente, costuri mai mici și culturi mai sănătoase. Totuși, specialiștii atrag atenția că această soluție nu poate acoperi integral nevoile agriculturii moderne, dar reprezintă o alternativă importantă, mai ales pentru micii producători.

„Cultura în primul rând este bio dacă se folosește acest compost. În România nu prea se folosește la nivelul la care ar putea să fie folosit, în țările dezvoltate se folosește”, spune Georgian Calotă, fermier din Balta Albă.

Creșterea spectaculoasă a prețurilor la îngrășămintele chimice îi determină pe fermieri să caute soluții viabile.

„Îngrășămintele chimice în ultimii trei ani au luat-o razna, ca și prețuri. Dacă acum patru ani de zile o tonă de azot era 800 de lei, acum e 3.500. A crescut de cinci, șapte ori. E o alternativă, clar. Dar vă dați seama că suprafețele agricole sunt imense, dei alternativa ar fi parțială”, declară Georgian Calotă.

Specialiștii spun că acest tip de compost este o adevărată „hrană” pentru sol. Conține nutrienți esențiali precum azot, fosfor și potasiu, îmbunătățește structura solului și ajută plantele să reziste mai bine în fața bolilor și a condițiilor meteo dificile.

Scumpirile accelerate din ultimii ani la fertilizanți îi determină pe tot mai mulți fermieri și autorități locale să caute soluții alternative. În comuna Smeeni, din Bărăganul buzoian, răspunsul vine chiar din… deșeuri. Resturile vegetale adunate din gospodării și de pe terenurile agricole sunt transformate în îngrășământ natural, folosit ulterior pe câmpuri și în grădini.

În aceste zile, tone de crengi, coceni și alte resturi vegetale sunt pregătite pentru a fi mărunțite, într-un proces care promite să reducă atât costurile fermierilor, cât și cantitatea de deșeuri.

Investiția a fost făcută de Primărie, care a achiziționat, anul trecut, un tocător de crengi, în valoare de 250.000 de lei. Cu ajutorul utilajului, resturile vegetale sunt transformate în material compostabil, într-un proces simplu, dar eficient.

„Avem un buldoexcavator care încarcă deșeurile biodegradabile, resturile vegetale, le punem pe bandă, preia deșeurile, le bagă în acele cuțite și le toacă mărunțit iar pe acel burlan scoate tot ce s-a tocat”, declară Răzvan Nicula, viceprimar al comunei Smeeni.

Pentru ca procesul să funcționeze corect, autoritățile spun că este esențial ca deșeurile să fie colectate selectiv. Sunt acceptate doar resturi vegetale, fără impurități, iar zona de depozitare este atent supravegheată.

După mărunțire, urmează etapa cea mai importantă, transformarea în compost. Procesul durează între doi și trei ani, iar rezultatul este un îngrășământ natural valoros, care va ajunge gratuit la fermierii din comună.

„Îl vom așeza grămezi, iar la o anumită perioadă îl vom întoarce. Este un proces din acesta anaerob, în timp va intra în putrefacție și în câțiva ani se va transforma în compost, care compost va fi oferit gratuit fermierilor din comună pentru fertilizarea terenurilor agricole”, spune viceprimarul Răzvan Nicula.

Pentru agricultori, avantajele sunt evidente, costuri mai mici și culturi mai sănătoase. Totuși, specialiștii atrag atenția că această soluție nu poate acoperi integral nevoile agriculturii moderne, dar reprezintă o alternativă importantă, mai ales pentru micii producători.

„Cultura în primul rând este bio dacă se folosește acest compost. În România nu prea se folosește la nivelul la care ar putea să fie folosit, în țările dezvoltate se folosește”, spune Georgian Calotă, fermier din Balta Albă.

Creșterea spectaculoasă a prețurilor la îngrășămintele chimice îi determină pe fermieri să caute soluții viabile.

„Îngrășămintele chimice în ultimii trei ani au luat-o razna, ca și prețuri. Dacă acum patru ani de zile o tonă de azot era 800 de lei, acum e 3.500. A crescut de cinci, șapte ori. E o alternativă, clar. Dar vă dați seama că suprafețele agricole sunt imense, dei alternativa ar fi parțială”, declară Georgian Calotă.

Specialiștii spun că acest tip de compost este o adevărată „hrană” pentru sol. Conține nutrienți esențiali precum azot, fosfor și potasiu, îmbunătățește structura solului și ajută plantele să reziste mai bine în fața bolilor și a condițiilor meteo dificile.