Washingtonul ridică tonul și agită din nou spectrul sancțiunilor în interiorul NATO, într-un moment în care fisurile dintre aliați devin tot mai vizibile. Potrivit unor informații apărute pe surse și confirmate pentru Reuters de un oficial american, Pentagonul analizează o serie de măsuri punitive împotriva statelor care au refuzat să sprijine războiul cu Iranul – de la reevaluarea sprijinului pentru revendicarea britanică asupra Insulelor Falkland, până la suspendarea Spaniei din Alianță.

Nemulțumirea vine pe fondul a ceea ce Washingtonul consideră a fi o lipsă de solidaritate: mai multe state NATO au ezitat sau au refuzat să acorde acces la baze militare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile împotriva Iranului. „Este minimul absolut într-o alianță ca NATO”, ar fi transmis oficialii americani într-un e-mail intern care circulă la nivel înalt în Pentagon.

Documentul schițează inclusiv ideea sensibilă a unei reanalizări a sprijinului diplomatic american pentru așa-numitele „posesiuni imperiale” europene, precum Insulele Falkland – teritoriu administrat de Marea Britanie, dar revendicat de Argentina. Tema nu este una nouă: conflictul din 1982, soldat cu sute de morți de ambele părți, rămâne o rană deschisă.

În același registru tensionat, președintele Donald Trump nu și-a menajat deloc criticile la adresa premierului britanic Keir Starmer, pe care l-a catalogat drept „laș” pentru refuzul de a intra în război alături de SUA. Mai mult, liderul american a ironizat capacitățile militare britanice, numind portavioanele Londrei „jucării”.

Inițial, Marea Britanie a refuzat solicitarea americană de a permite atacuri asupra Iranului de pe baze britanice, acceptând ulterior doar misiuni defensive, menite să protejeze civilii din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene.

Printre opțiunile discutate la Washington se numără și marginalizarea țărilor considerate „dificile”, prin excluderea lor din poziții-cheie sau simbolice în cadrul NATO. Spania este menționată explicit, după ce guvernul de la Madrid a refuzat utilizarea bazelor și spațiului său aerian pentru operațiuni împotriva Iranului. În pofida importanței strategice a bazelor americane de la Rota și Morón, o eventuală suspendare ar avea mai degrabă un impact simbolic decât unul operațional, susțin sursele citate.

În paralel, Trump a criticat dur aliații pentru lipsa de implicare în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată după declanșarea conflictului aerian pe 28 februarie. Liderul american a mers chiar până la a sugera posibilitatea retragerii SUA din NATO: „Nu ați face la fel dacă ați fi în locul meu?”, a întrebat retoric într-un interviu acordat Reuters. Totuși, documentul intern nu propune explicit ieșirea din Alianță sau închiderea bazelor din Europa, deși lasă deschisă discuția privind o eventuală reducere a prezenței militare americane pe continent.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis că administrația Trump va căuta „opțiuni credibile” pentru a se asigura că aliații nu mai sunt „un tigru de hârtie”, ci își asumă responsabilitățile. Războiul americano-israelian cu Iranul a reaprins temerile privind viitorul NATO, o alianță veche de 76 de ani. Diplomați și analiști avertizează că încrederea în angajamentul SUA față de apărarea Europei este mai fragilă ca niciodată.

În timp ce Londra, Parisul și alte capitale europene susțin că o implicare directă în blocada navală ar echivala cu intrarea în război; acestea lasă deschisă posibilitatea de a contribui ulterior la menținerea securității maritime, în cazul unui armistițiu. De cealaltă parte, Washingtonul insistă: NATO nu poate funcționa „cu sens unic”.

Într-un discurs recent, secretarul de război, Pete Hegseth, a punctat vulnerabilitatea Europei în fața rachetelor iraniene cu rază lungă, subliniind că, deși acestea nu pot lovi teritoriul american, pot atinge ținte europene. „Nu ai cu adevărat o alianță dacă unii membri nu sunt dispuși să fie alături de tine când ai nevoie de ei”, a spus acesta.

Donald Trump a dus retorica și mai departe, evocând riscul unui „holocaust nuclear” în marile orașe europene. „Nu există nimic mai grav decât o armă nucleară care șterge de pe hartă unul sau mai multe orașe. Londra, Paris, orașe din Germania – toate pot deveni ținte. Nu putem permite Iranului să ajungă acolo”, a avertizat liderul american. În viziunea Washingtonului, războiul nu este doar despre Iran, ci despre credibilitatea și viitorul întregii arhitecturi de securitate occidentale.