FOTO / Silviu Biriș despre „Amor, bucluc și balamuc”: „Pe scenă ai senzația că umblă o armată întreagă!”

Actorul Silviu Biriș revine pe scena buzoiană odată cu premiera spectacolului „Amor, bucluc și balamuc”, care va avea loc pe 23 aprilie, ora 19.30, la Sala Mare a Consiliului Județean. El joacă în această comedie regizată de Daniel Bucur, construită pe ritm alert,  cu situații imprevizibile și umor de situație.

Absolvent al UNATC „I. L. Caragiale” și  actor al Teatrului Național din București, Silviu Biriș este cunoscut publicului buzoian pentru versatilitatea sa scenică, pentru modul în care îmbină registrul comic cu cel dramatic, dar și pentru rigoarea cu care își construiește personajele, indiferent de genul spectacolelor în care joacă.

Actorul vorbește într-un interviu pentru OPINIA despre procesul de lucru din spatele comediei, despre felul în care textul a fost adaptat  împreună cu echipa artistică și despre energia unei distribuții pe care o consideră esențială în reușita spectacolului. Totodată, el detaliază modul în care își abordează rolul, într-o montare construită pe ritm alert, situații imprevizibile și schimbări rapide de ton, specifice comediei de bulevard.

Discuția surprinde și colaborarea cu colegii de scenă, printre care Paula Chirilă și Cristi Martin, dar și relația de lucru cu regizorul Daniel Bucur, despre care actorul spune că are o viziune în care libertatea de creație a actorului este valorificată și transformată ulterior într-un spectacol coerent și dinamic. Nu în ultimul rând, Silviu Biriș aduce în discuție și dimensiunea umană și socială a teatrului, inclusiv implicarea în proiecte dedicate publicului vulnerabil, precum și influența formării sale teologice asupra modului în care înțelege relațiile și contradicțiile lumii contemporane. Reamintim că „Lucky Muse Theatre”, prin parteneriate cu instituții abilitate și organizații neguvernamentale de profil, oferă un număr de bilete gratuite la spectacolele pentru persoane care au mai puține posibilități de a ajunge în sala de teatru. Așadar, la spectacolul „Amor, bucluc și balamuc” vor participa și spectatori pentru care un bilet la teatru ar fi poate dificil de achiziționat. În interviul cu actorul Silviu Biriș sunt surprinse toate aceste aspecte, fiind o scurtă  incursiune în felul în care un actor cu experiență își raportează munca la scenă, echipă și public.

Reporter:Cum v-ați simțit când ați citit pentru prima dată textul comediei „Amor, bucluc și balamuc”? Ce v-a atras cel mai mult în povestea sa?

Silviu Biriș: Nu știu dacă eu am ales comediile sau dacă ele m-au ales pe mine. Când am citit prima oară textul, m-au atras limbajul și situațiile pe care le propune. Împreună cu colegii, am refăcut mai mult de jumătate din text și l-am adaptat la zilele noastre. Încă de la început, distribuția a fost cea care m-a cucerit. Îmi place foarte mult echipa de actori cu care lucrez, iar pentru ei am venit în acest proiect.

Rep.: Personajul dumneavoastră se află într-o situație plină de confuzie și improvizație. Cum v-ați pregătit pentru acest rol?

S.B.: Profesorul nostru, Ion Cojar (n.r., a fost profesor de actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”), spunea că un actor nu trebuie să iasă din scenă la fel cum a intrat. Cu alte cuvinte, personajul trebuie să treacă printr-o transformare, să evolueze, pentru că nu putem vorbi despre o existență liniară decât dacă regizorul cere explicit acest lucru. Pe mine
m-a atras tocmai această idee: personajul meu are o transformare clară, vizibilă: pornește ca un provincial și ajunge un orășean emancipat și sofisticat.

Rep.: Ce element considerați că diferențiază această comedie de alte spectacole de gen din repertoriul românesc?

S.B.: În general, în spectacolul bulevardier se repetă mijloacele. Spectacolul acesta are o anvergură foarte mare. Este un spectacol impresionant, deși nu sunt foarte multe personaje. Ai sentimentul că pe scenă umblă o armată întreagă. În primul rând, cele trei actrițe care interpretează cele trei iubite au fiecare partituri foarte generoase și, din punct de vedere al scriiturii, sunt foarte spectaculoase. Apoi există acest cvintet amoros, dar pot să spun și sextet, pentru că și Jeni, menajera, face parte din aceste calambururi.

Ceea ce surprinde și îl diferențiază față de alte spectacole este vivacitatea cu care se schimbă de la o scenă la alta și chiar în interiorul unei scene: intrările și ieșirile acestor personaje, precum și modul în care personajul meu și al lui Cristi Martin primesc toate informațiile aduse în scenă. Se joacă pe mai multe planuri. Este un spectacol construit pe mai multe planuri.

Rep.:Cum este să lucrați alături de o distribuție atât de diversă și experimentată, incluzând nume precum Paula Chirilă sau Cristi Martin?

S.B.: Cu Cristi Martin am mai lucrat la „Noaptea de pomină” și la „Chirița în Iași”, ambele spectacole ale Teatrului „George Ciprian”. Îl admiram încă de dinainte pentru efervescența și spiritul său viu, tonic, iar întâlnirea directă nu a făcut decât să confirme această impresie: este un coleg excepțional. Despre oameni îți dai cel mai bine seama la drum, cum se spune, iar turneele prin țară ne-au oferit prilejul să ne cunoaștem cu adevărat. Atât echipa noastră, cât și cea de la „Noaptea de pomină” sunt cu totul speciale; s-au legat acolo nu doar relații de colegialitate, ci prietenii autentice.

Este pentru prima dată când lucrez cu Paula Chirilă în teatru, deși am mai colaborat în televiziune. Îi port o admirație deosebită: este o actriță extrem de talentată, asemenea lui Cristi – tonică, inventivă, cu un simț remarcabil al comediei. Amândoi se disting printr-o reală polivalență, mișcându-se cu naturalețe și în registrul dramatic, dar strălucind cu precădere în comedie. Paula mă surprinde de fiecare dată prin felul sănătos și profund în care înțelege mecanismele comicului.

Rep.:Regizorul Daniel Bucur este cunoscut pentru ritmul alert al spectacolelor sale. Cum influențează acest lucru interpretarea dumneavoastră?

S.B.: Dan Bucur este considerat unul dintre cei mai prolifici regizori ai momentului, cu spectacole semnate în întreaga lume. I-am urmărit activitatea din postura de spectator, iar în momentul în care mi-a propus să fac parte din această distribuție, am acceptat fără ezitare, deoarece este unul dintre puținii regizori care are eleganța de a ne lăsa, atât pe mine, cât și pe ceilalți colegi, să ne exprimăm talentul. Ne încurajează toate năstrușniciile pe care le propunem, iar apoi reușește, cu mare grijă și un talent extraordinar, să ducă spectacolul la cea mai bună formă posibilă. De mai multe ori am avut impresia că nu se va lega nimic, însă totul era foarte bine conturat în mintea lui, iar la final rezultatul este unul de excepție.

Toate spectacolele semnate de Daniel Bucur sunt spectacole de succes, cu mare priză la public.

Rep.: Care a fost cea mai dificilă scenă de jucat și cum ați abordat-o?

S.B.: Cu siguranță, cele mai dificile scene vor fi acelea de intimitate, de apropiere cu partenerele. Acesta este textul. Sunt scene în care va trebui să ne sărutăm. Nu sărutul este cea mai mare problemă, ci felul în care ajungem la acest sărut. Cum vom construi acea scenă astfel încât sărutul să nu fie vulgar, ci să fie semnificativ în economia spectacolului? Aici este cea mai dificilă parte a spectacolului sau a rolului meu și am încredere în Daniel Bucur și în colegii mei că vor fi în sprijinul acestor scene, cu cea mai bună soluție de regie.

Rep.: Premiera națională va avea loc la Buzău, iar apoi urmează un turneu în mai multe orașe. Cum vă pregătiți pentru schimbarea constantă a scenei și a publicului?

S.B.: Cu siguranță va fi o provocare, pentru că nu este simplu să aduci un spectacol de o asemenea anvergură, având în vedere dimensiunea decorului, desfășurarea tuturor celorlalte compartimente, precum și transportul artiștilor. Este nevoie de un efort susținut din partea întregului colectiv. Bineînțeles, și publicul nostru minunat, pe care îl apreciem foarte mult, variază. Într-un fel reacționează publicul din Oltenia, în alt fel cel din Țara Românească, din Muntenia, iar despre publicul din Ardeal nu mai spunem: este un public cald, dar foarte exigent, mai ales în marile orașe unde există teatre importante, cum ar fi Clujul sau Craiova. Acolo, oamenii au gusturile deja formate și pot compara spectacolele.

Sperăm și credem că aducem un spectacol extraordinar din toate punctele de vedere, imbatabil, care oricând poate concura cu marile comedii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului.

Rep.: Cum credeți că va reacționa publicul la situațiile comice din spectacol și la „haosul” pe care îl creează personajul dumneavoastră?

S.B.: În primul rând, este important să înțelegem noi, actorii, întregul angrenaj. În momentul în care în mințile noastre va fi totul limpezit, atunci va ajunge și la spectatori. Cu siguranță, pe parcursul spectacolului se vor naște și alte situații, adică vom descoperi noi valențe ale personajelor și ale spectacolului. Spectacolul de teatru este un organism viu. Dacă la film ai tras o dublă, două, zece, și o alegi pe cea mai bună, spectacolul de teatru păstrează rigoarea, dar de fiecare dată se poate modifica în funcție de seara pe care o are actorul, de publicul din sală și nu numai. Țin minte că au fost situații în care noi ne-am adaptat și la cotidian, la tot ce se întâmpla pe plan socio-politic, și s-au născut replici spumoase.

Rep.:Spectacolul oferă bilete gratuite persoanelor aflate în situații vulnerabile. Ce înseamnă pentru dumneavoastră implicarea teatrului în astfel de acțiuni sociale?

Rep.: Noi, artiștii, indiferent că suntem actori, muzicieni sau dansatori, avem o menire clară: aceea de a aduce și de a răspândi frumosul în fața spectatorilor și telespectatorilor. Nu de puține ori au fost situații în care noi, artiștii din distribuția spectacolului Amor și bucluc și balamuc, am jucat și pro bono, deci am făcut caritate. Pentru mine, ca artist, este important să ajung în cât mai multe colțuri ale lumii. Am avut bucuria și prilejul ca, de-a lungul carierei, să ajung în locuri unde n-aș fi crezut niciodată, în sate și cătune parcă uitate de lume. M-am bucurat că am făcut parte din mărturisirea mea de credință de a duce frumosul și bucuria. Mă bucur că cei din compania de Lucky Muse Theatre vor găsi această alternativă de a duce spectacolul și în fața persoanelor care prezintă anumite vulnerabilități.

Rep.:Credeți că apropierea dumneavoastră de valorile spirituale vă ajută să înțelegeți mai bine relațiile și absurditățile din viața cotidiană pe care le explorează spectacolul?

S.B.: Teatrul înseamnă diversitate, înseamnă oglinda vie a societății. Pentru că am urmat și a doua facultate, Facultatea de Teologie, încerc să valorific și să pun în practică virtuțile creștine pe care le-am învățat acolo și pe care le-am studiat: nădejdea, dragostea și credința. Numitorul comun al profesiei noastre înseamnă smerenie și generozitate. Dacă fiecare dintre noi va aduce în profesia sa, fie că este una artistică, fie că este una tehnică, aceste virtuți, cu siguranță vom avea parte de o lume mai bună. Eu și colegii mei ne propunem să fim cât mai aproape de dumneavoastră, publicul nostru spectator, și ne vom bucura inimile și sufletele de fiecare dată.