[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=61d7756aee7601d7d3″]
Obiceiul de 10 secunde recomandat de dieteticieni pentru a reduce mâncatul pe fond de stres
Mâncatul pe fond de stres nu începe, de obicei, cu foamea. Începe cu un declanșator — un e-mail neplăcut sau o conversație tensionată. Dacă folosești mâncarea ca metodă de a face față stresului, s-ar putea să te trezești că alegi ceva crocant sau dulce înainte să apuci măcar să te gândești.
A mânca drept răspuns la stres este ceva comun, iar mâncarea poate fi, într-adevăr, o sursă de confort. Dar dacă acest comportament începe să pară automat sau scăpat de sub control, poate fi util să introduci o scurtă pauză.
O strategie simplă recomandată de dieteticieni este un obicei de 10 secunde numit respirație diafragmatică lentă. Ideea nu este să te convingi să nu mănânci, ci să încetinești momentul suficient cât să te întrebi: îți este foame fizic, ești copleșit emoțional sau ambele? Iată de ce poate ajuta.
De ce respirația diafragmatică lentă poate ajuta în cazul mâncatului pe fond de stres
Respirația diafragmatică înseamnă să respiri folosind diafragma, un mușchi în formă de cupolă situat în partea superioară a abdomenului, principalul mușchi implicat în respirație. Este același mușchi care se activează atunci când sughiți.
„Când suntem stresați sau anxioși, corpul încearcă în mod natural să revină la echilibru”, spune Alissa Rumsey, nutriționist-dietetician. Pentru multe persoane, acest lucru se manifestă prin impulsul de a mânca. Însă mâncarea nu rezolvă întotdeauna întreaga problemă, mai ales când sistemul nervos este încă activat.
Respirația diafragmatică poate ajuta deoarece stimulează sistemul nervos parasimpatic, cel care scoate corpul din starea de „alertă” și îl readuce într-o stare mai calmă și reglată.
Studiile arată că exercițiile de respirație diafragmatică sunt asociate cu niveluri mai scăzute de stres auto-raportat și cu o stare mentală mai bună. Alte cercetări indică faptul că respirația lentă voluntară poate influența variabilitatea ritmului cardiac, un indicator al reglării sistemului nervos autonom. Împreună, aceste date sugerează că încetinirea respirației îi poate transmite corpului că factorul de stres imediat a trecut și că se poate relaxa.
În timpul stresului, organismul intră în modul „luptă sau fugi”, iar nivelul hormonilor de stres crește, făcând alimentele foarte gustoase mai atrăgătoare. Cercetările arată, de asemenea, o legătură între mâncatul emoțional și stres, precum și alte forme de suferință psihologică, ceea ce explică de ce mulți oameni apelează la mâncarea de confort atunci când se simt copleșiți.