Bombardament cu minciuni despre hidrocentrala Surduc-Siriu

Proiectul hidrocentralei Surduc-Siriu a primit, miercuri, acordul de mediu, după ce, în decembrie 2025, Ministrul Mediului a cerut Hidroelectrica, titularul proiectului „Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu”, revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului, în urma unei vizite pe care Diana Buzoianu a făcut-o în Buzău.

Decizia vine după parcurgerea integrală a procedurilor legale de evaluare a impactului asupra mediului și după o etapă extinsă de consultare publică, în care ministerul a analizat în detaliu toate observațiile primite, inclusiv pe cele care nu se refereau direct la conținutul proiectului de acord de mediu. Potrivit Ministerului Mediului, decizia nu a fost deloc una ușoară, având în vedere că au fost primite peste 400 de seturi de sesizări, iar cele mai multe au avut un conținut identic.

„Astfel, în perioada de consultare publică a deciziei de emitere a acordului de mediu, inclusiv a proiectului de acord de mediu, s-au primit 442 seturi de mesaje (436 persoane fizice și 6 persoane juridice), din care 316 seturi cu conținut identic (un număr de 5 afirmații preluate integral, fără dovezi sau justificare din punct de vedere tehnic). Restul seturilor de mesaje au constituit preluări de fragmente din cele 5 afirmații (fără dovezi sau justificare tehnică), sau au exprimat opoziția față de proiect (fără o justificare tehnică). Elementele semnalate au vizat în proporție de >90% aspecte care au fost ridicate de publicul interesat în perioada de dezbatere publică și de analiză a calității studiilor de mediu elaborate pentru proiect, fiind cunoscute la data luării deciziei de emitere a acordului de mediu”, se precizează în comunicatul de presă al Ministrului Mediului.

Constructorul are de îndeplinit câteva condiții stricte, altfel proiectul nu va primi autorizația finală de funcționare. Prin urmare, acesta trebuie să monitorizeze totul și să publice datele de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și să le transmită către Apele Române, în timp real: „Luarea măsurilor de atenuare a impactului (inclusiv a impactului cumulat) va reduce la minim impactul asupra acelor elemente de calitate pentru care au fost identificate mecanisme cauză-efect. Măsurile care vor fi luate se referă  la măsurile de bază, obligatorii, dar și la măsuri privind asigurarea debitului ecologic/de servitute şi îmbunătățirea conectivității longitudinale precum și la publicarea tuturor datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea acestora către  A.N. <Apele Române> în timp real. De asemenea, a fost inclusă ca obligație a titularului elaborarea unui studiu cu privire la lucrările necesare pentru evitarea pagubelor și pentru satisfacerea cerințelor socio-economice de resursă de apă pentru comunitățile riverane. Totodată, pentru zonele unde vor fi funcționale stațiile automate care fac obiectul măsurilor impuse prin avizul de gorspodărire a apelor (poz. 42.și 43) MMAP a inclus în acordul de mediu ca recomandare instalarea unor sisteme video de supraveghere a  acestor zone”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Atât studiul cât și implementarea măsurilor rezultate din studiu se vor realiza până la emiterea autorizației de gospodărire a apelor, respectiv până la punerea în funcțiune a obiectivului, iar nerealizarea acestora conduce la ne-emiterea autorizației de gospodărirea apelor de către autoritatea competentă de gospodărirea apelor.

Noua centrală, un proiect mai vechi al Hidroelectrica, se referă la extinderea Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care este amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea şi Covasna și cuprinde amenajarea râului Buzău precum și amenajarea râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Proiectul „implică, în principal, activități de proiectare (întocmire documentații tehnice pentru echipamentele mecanice, echipamentele electrice/obiect), fabricare/procurare, testare, ambalare, transport, livrare precum și  montarea echipamentelor și instalațiilor noi executate, probe și verificări, atât în fabrică cât și în amplasament, punere în funcțiune și instruire personal”, arată compania în documentația de licitație din luna aprilie. Noua centrală ar urma să fie ehipată cu un hidroagregat tip Francis, de 55 MW și, odată finalizată, ar urma să producă circa 150 GWh de energie electrică anual (în anunțul de licitație se spune despre o turbină de minimum 20 MW).

Valoarea contractului este atât de mică, aproximativ 35 de milioane de euro, pentru că o mare parte din lucrările amenajării hidroenergetice sunt deja efectuate. Astfel, potrivit datelor Hidroelectrica, proiectul ar fi deja executat în proporție de 85 la sută. „Clădirea centralei este realizată integral, lucrările rest de executat sunt betonare la nivel turbină, betonare nivel generatoare și ghidaj, lucrări de arhitectură în interiorul clădirii, lucrări de instalații electrice, termice și sanitare, execuție stație de transformare, montare echipamente hidromecanice și electrice aferente hidrocentralei”.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunța la finalul lunii martie, pe pagina de Facebook, că a fost pus în transparenţă proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, menționând atunci că subiectul hidrocentralelor a fost „prea mult timp politizat şi aruncat în extreme pentru capital politic”: „Eu aleg să avem analize temeinice şi să fie introduse toate condiţiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate vieţile. Da, se poate şi creşte capacitatea energetică a României. Dar se pot şi proteja mediul şi comunităţile din zonă”.

Anulat de instanță în 2022

Comunitatea Declic – o organizație  nonguvernamentală care cuprinde, conform site-ului propriu, peste 1,1 milioane de membri care „militează pentru o societate mai dreaptă” -, a reușit să obțină, în vara anului 2022, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, anularea autorizaţiei de construire pentru proiectul Hidroelectrica care urma să fie pus în practică pe râul Bâsca Mare din Munţii Buzăului.

Activiștii de mediu susțineau că râul se afla la un pas de un dezastru ecologic, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II. Aceștia spun că, astfel, râul ar fi fost secat, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar fi rămas fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Mai mult decât atât, asanarea cursului de apă ar fi afectat și debitul râului Buzău, după cum susțin activiștii Declic.

În prima instanță, Tribunalul Cluj a constatat, în luna februarie 2022, că acordul de mediu pentru proiect a fost emis ilegal. Se pare că autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizată de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu”, fost ministru al Industriei şi Economiei, după cum precizau reprezentanții Declic într-un comunicat. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a decis să mențină decizia instanței de fond, Tribunalul Cluj, iar râul Bâsca, de o importanță mare și pentru alte cursuri de apă din Carpații de Curbură, este salvat de la dispariție.

Proiect de interes național

Pentru Ministerul Mediului, AHE Surduc–Siriu se înscrie în categoria infrastructurilor strategice pentru securitatea energetică, contribuind nu doar la producția de energie electrică, ci și la serviciile de sistem esențiale funcționării Sistemului Energetic Național, respectiv reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională. Aceste funcții devin cu atât mai importante în contextul creșterii ponderii surselor variabile (eolian și solar), care necesită capacități flexibile și predictibile pentru stabilizarea rețelei, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Mediului.