Probleme la Buzău cu plata diferențelor salariale pentru profesori

Ministerul Educației a anunțat, la începutul lunii aprilie 2026, plata unor tranșe din drepturile salariale câștigate în instanță de profesori, la nivel național. În mai multe județe, însă, școlile au fost instruite să aplice un plafon de 10.000 lei per angajat. Situația a generat reacții dure din partea sindicatelor, care avertizează că măsura este ilegală și afectează mii de cadre didactice. Plățile sunt așteptate înainte de Paște, odată cu salariile aferente lunii martie.

Ministerul Educației a comunicat oficial că în aprilie 2026 vor fi efectuate plăți către profesorii care au câștigat în instanță drepturi salariale, însă aplicarea concretă a acestor măsuri diferă semnificativ la nivel local. Instituția a precizat că a fost stabilită procedura de plată a titlurilor executorii pentru personalul din învățământul preuniversitar. Conform datelor oficiale, în februarie au fost deja achitate diferențe salariale și dobânzi aferente anului 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.

„Ulterior emiterii acestui ordin, Ministerul Educației și Cercetării a procedat la îndeplinirea obligațiilor aferente, astfel:

• Odată cu plata drepturilor salariale pentru luna februarie 2026 au fost achitate tranșele diferențelor salariale, precum și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.
• Începând cu drepturile salariale ale lunii martie 2026, se pun în plată tranșele diferențelor salariale și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026.
• La plata drepturilor salariale pentru luna mai 2026, cu data plății 14 iunie 2026, se va achita tranșa V de 35% din totalul diferențelor salariale rezultate prin aplicarea OUG nr. 48/2022 în valoare totală de circa 326 milioane lei”, se menționează în comunicat.

Pentru anul 2026, plățile urmează să fie realizate etapizat, începând cu drepturile salariale din martie și până la finalul anului. De asemenea, în iunie este programată achitarea unei tranșe de 35% din diferențele stabilite prin OUG nr. 48/2022 (privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021), în valoare de aproximativ 326 milioane lei. Schema de plată stabilită de minister prevede eșalonarea sumelor pe o perioadă de cinci ani, cu procente progresive, de la 5% în primul an până la 35% în ultimul an. Deși cadrul procedural este clar la nivel central, în practică au apărut blocaje majore în anumite județe.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026–31 decembrie 2026, se realizează procentual, astfel:

• în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
• în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
• în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
• în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
• în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

În Argeș, Buzău sau Satu Mare, inspectoratele școlare au transmis unităților de învățământ că plățile nu pot depăși plafonul de 10.000 lei per beneficiar. Sumele care depășesc acest prag urmează să fie verificate suplimentar și achitate ulterior, după audit. Sindicatul Liber din Învățământ (SLI) și Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” susțin că această limitare nu are bază legală și contravine obligației de executare integrală a hotărârilor judecătorești.

Sindicatele reclamă încălcări grave și erori în aplicarea legii

Reprezentanții federațiilor sindicale din educație atrag atenția că ministerul de resort riscă să genereze discriminări și să încalce legea prin modul în care sunt aplicate plățile către profesori. Problema principală semnalată este că, în unele cazuri, drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești nu sunt respectate integral, fiind înlocuite cu sumele prevăzute de OUG nr. 48/2022, care nu includ actualizarea cu inflația și dobânda penalizatoare.

„Am fost informați că există situații în care salariaților din învățământ nu li s-au achitat drepturile bănești dispuse prin hotărâri judecătorești având ca obiect majorările/creșterile salariale prevăzute de art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din Anexa nr. I cap. I lit. B, respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (diferențe salariale actualizate în funcție de rata inflației + dobânda legală penalizatoare), ci diferențele de drepturi prevăzute de O.U.G. nr. 48/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021 (pentru care nu se calculează și nu se achită dobânda legală). O asemenea dispoziție este lipsită de fundament legal, discriminatorie și contravine dispozițiilor aplicabile în materia executării hotărârilor judecătorești”, avertizează sindicaliștii.

Aceștia subliniază că neexecutarea unei hotărâri judecătorești constituie infracțiune, iar plafonarea sumelor reprezintă o încălcare directă a legislației în vigoare. În opinia lor, unitățile de învățământ au obligația de a plăti integral tranșele stabilite pentru anul 2026, fără limitări arbitrare.

„Neexecutarea unei hotărâri judecătorești, inclusiv în ceea ce privește plata drepturilor salariale stabilite prin instanță, reprezintă infracțiune”, mai subliniază reprezentanții sindicatelor. Ei atrag atenția că impunerea unui plafon pentru tranșa de plată este, la rândul său, contrară legislației în vigoare. Potrivit acestora, unitățile de învățământ sunt obligate să achite integral sumele stabilite, în conformitate cu titlurile executorii, în lipsa oricărui act normativ sau administrativ cu caracter normativ care să limiteze la 10.000 de lei per beneficiar cuantumul plăților aferente anului 2026.

De unde provin diferențele salariale

Originea acestor sume se regăsește în numeroase procese intentate de angajații din educație după modificările aduse salarizării bugetare. Cadrele didactice au reclamat pierderi salariale generate de aplicarea defectuoasă a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și au obținut în instanță drepturi suplimentare, inclusiv actualizări cu rata inflației și dobânzi penalizatoare. Pentru a gestiona impactul bugetar, guvernul a adoptat, în anul 2022, Ordonanța de Urgență nr. 48/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021, care stabilește plata diferențelor salariale fără dobânzi. Această soluție a fost aplicată pentru angajații care nu au acționat în instanță, însă nu ar trebui să afecteze cazurile câștigate definitiv în justiție. În practică însă, există situații în care autoritățile aplică această ordonanță inclusiv profesorilor cu sentințe definitive, reducând astfel sumele datorate.

Liderul sindical argeșean Adrian Voica a explicat pentru „Adevărul” că valorile ridicate ale sumelor provin tocmai din includerea dobânzilor și a indexării cu inflația. „Sunt foarte multe spețe. Navetă, tranșă, dirigenție, gradație de merit, spor pentru contabili, sporurile condiții vătămătoare, nedidactic, didactic auxiliar, profesor de informatică etc. De ce li se par sumele mari? Pentru că sentințele prevăd plata la zi a coeficientului de inflație și a dobânzii penalizatoare. 30% din sumele de plată reprezintă dobânzi și rata inflației. Pentru că au amânat foarte mult timp plata acestor sentințe, pe care le-au luat, așa, ca pe o glumă”, a spus Voica. El a semnalat și cazuri în care sentințele nu au fost puse în aplicare, fiind ignorate sau ascunse la nivelul unităților de învățământ.

Ce amplifică blocajele și întârzierile

Problemele actuale sunt accentuate de absența unui sistem unitar de calcul al drepturilor stabilite prin instanță, responsabilitate atribuită Ministerului Educației. Fiecare școală a fost nevoită să utilizeze propriile metode sau servicii externe pentru calcularea sumelor, ceea ce a generat diferențe și suspiciuni privind corectitudinea plăților.

„De cinci ani am solicitat, în mai multe rânduri, personal, ministerului elaborarea unei metodologii de calcul și a unui program concret de calcul al acestor drepturi rezultate prin hotărâri judecătorești asumat de către ordonatorul principal de credite. Până la acest moment nu avem acest program unic de calcul. Fiecare școală a trebuit să apeleze la firme specializate de contabilitate, contra cost, evident, școlile au plătit aceste programe de calcul a drepturilor salariale. Și vă întreb eu, unde este vina? La școli sau la ordonatorul principal de credite – Ministerul, care, timp de atâția ani, nu a elaborat această metodologie de calcul a tuturor sentințelor judecătorești?”, a declarat liderul sindical din Argeș pentru sursa citată.

Sindicatele solicită deblocarea aplicației EduSAL și alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente anului 2026, fără plafonări. De asemenea, acestea cer transmiterea unor instrucțiuni clare către inspectoratele școlare, astfel încât statele de plată să fie aprobate indiferent de cuantumul sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.