[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2021/04/cum-protejam-pomii-fructiferi-de-inghet.pnghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2021/04/cum-protejam-pomii-fructiferi-de-inghet.png”]
În contextul prognozei care anunță, pentru perioada următoare, temperaturi de până la 0 grade Celsius, pe timpul nopții, Autoritatea Națională Fitosanitară vine cu sfaturi pentru pomicultori, subliniind că înghețurile târzii de primăvară rămân una dintre cele mai mari provocări. Practic, explică specialiștii, după perioadele mai calde, pomii pornesc în vegetație, iar mugurii, florile și fructele abia formate devin mult mai sensibile la temperaturi scăzute.
„Cele mai expuse sunt, de regulă, speciile care înfloresc timpuriu, precum caisul, piersicul și migdalul, dar și alte specii pomicole pot suferi pagube importante dacă frigul apare în faze sensibile de vegetație”, avertizează specialiștii.
Cum se pot
proteja livezile
Când
prognoza anunță temperaturi sub pragul critic, intervenția rapidă este
esențială. Cele mai utilizate metode de protecție împotriva înghețului includ:
- Irigarea prin aspersiune anti-îngheț – considerată cea mai eficientă metodă, poate proteja până la -7°C.
”Apa,
transformându-se în gheață, eliberează căldură latentă și menține temperatura
țesutului la 0°C, chiar dacă aerul de deasupra este mult mai rece. Condiția:
aspersiunea trebuie să fie continuă până la topirea completă a gheții”.
- Sfumigarea – o metodă tradițională, eficientă doar la înghețuri ușoare (-1°C … -2°C).
”Arderea
materialelor vegetale umede produce fum care oprește radiația termică a solului
către atmosferă, având un efect de seră local”.
- Încălzirea cu sobe sau lumânări de parafină – găleți metalice cu parafină sau sobe speciale pe motorină/biomasă creează o bulă de aer cald în jurul pomilor, ridicând temperatura cu 2–3°C.
”Ele se
amplasează strategic, de unde bate vântul, și se aprind când temperatura scade la
+0,5°C … +1°C, înainte de a atinge pragul critic”.
- Ventilatoarele anti-îngheț – eficiente în condiții de inversiune termică, amestecă aerul rece de la sol cu straturile mai calde de deasupra.
Ce trebuie
făcut după un episod de îngheț
După un episod de îngheț târziu, intervenția rapidă poate face
diferența între refacerea rapidă a coroanei și pierderea definitivă a fructelor
sau a vitalității pomului. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă
următorul protocol de urgență:
- Tratamente cu biostimulatori – „Aceasta este cea mai eficientă metodă de a ajuta planta să depășească stresul termic”. Se aplică aminoacizi, extracte de alge marine, bor sau zinc.
- Protecția sanitară – rănile cauzate de gheață sunt porți deschise pentru Monilinia sau Erwinia amylovora. Se recomandă tratamente blânde cu fungicide sistemice sau produse pe bază de cupru.
- Managementul irigării și fertilizării – menținerea umidității solului este crucială. Azotul nu se aplică imediat, pentru că planta are nevoie de energie pentru refacere, nu pentru creștere explozivă.
- Lucrări culturale – tăierile se amână până la reluarea clară a creșterilor vegetative. Lăstarii uscați se identifică doar după ce apar noile creșteri.
Pentru pomicultori, primăvara rămâne o perioadă critică, iar planificarea din timp a protecției împotriva înghețului poate salva recolte întregi.Din păcate, anul trecut, în județul Buzău, sute de hectare de livezi au fost distruse după un astfel de episode de îngheț târziu. Detalii AICI.
În contextul prognozei care anunță, pentru perioada următoare, temperaturi de până la 0 grade Celsius, pe timpul nopții, Autoritatea Națională Fitosanitară vine cu sfaturi pentru pomicultori, subliniind că înghețurile târzii de primăvară rămân una dintre cele mai mari provocări. Practic, explică specialiștii, după perioadele mai calde, pomii pornesc în vegetație, iar mugurii, florile și fructele abia formate devin mult mai sensibile la temperaturi scăzute.
„Cele mai expuse sunt, de regulă, speciile care înfloresc timpuriu, precum caisul, piersicul și migdalul, dar și alte specii pomicole pot suferi pagube importante dacă frigul apare în faze sensibile de vegetație”, avertizează specialiștii.
Cum se pot
proteja livezile
Când
prognoza anunță temperaturi sub pragul critic, intervenția rapidă este
esențială. Cele mai utilizate metode de protecție împotriva înghețului includ:
- Irigarea prin aspersiune anti-îngheț – considerată cea mai eficientă metodă, poate proteja până la -7°C.
”Apa,
transformându-se în gheață, eliberează căldură latentă și menține temperatura
țesutului la 0°C, chiar dacă aerul de deasupra este mult mai rece. Condiția:
aspersiunea trebuie să fie continuă până la topirea completă a gheții”.
- Sfumigarea – o metodă tradițională, eficientă doar la înghețuri ușoare (-1°C … -2°C).
”Arderea
materialelor vegetale umede produce fum care oprește radiația termică a solului
către atmosferă, având un efect de seră local”.
- Încălzirea cu sobe sau lumânări de parafină – găleți metalice cu parafină sau sobe speciale pe motorină/biomasă creează o bulă de aer cald în jurul pomilor, ridicând temperatura cu 2–3°C.
”Ele se
amplasează strategic, de unde bate vântul, și se aprind când temperatura scade la
+0,5°C … +1°C, înainte de a atinge pragul critic”.
- Ventilatoarele anti-îngheț – eficiente în condiții de inversiune termică, amestecă aerul rece de la sol cu straturile mai calde de deasupra.
Ce trebuie
făcut după un episod de îngheț
După un episod de îngheț târziu, intervenția rapidă poate face
diferența între refacerea rapidă a coroanei și pierderea definitivă a fructelor
sau a vitalității pomului. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă
următorul protocol de urgență:
- Tratamente cu biostimulatori – „Aceasta este cea mai eficientă metodă de a ajuta planta să depășească stresul termic”. Se aplică aminoacizi, extracte de alge marine, bor sau zinc.
- Protecția sanitară – rănile cauzate de gheață sunt porți deschise pentru Monilinia sau Erwinia amylovora. Se recomandă tratamente blânde cu fungicide sistemice sau produse pe bază de cupru.
- Managementul irigării și fertilizării – menținerea umidității solului este crucială. Azotul nu se aplică imediat, pentru că planta are nevoie de energie pentru refacere, nu pentru creștere explozivă.
- Lucrări culturale – tăierile se amână până la reluarea clară a creșterilor vegetative. Lăstarii uscați se identifică doar după ce apar noile creșteri.
Pentru pomicultori, primăvara rămâne o perioadă critică, iar planificarea din timp a protecției împotriva înghețului poate salva recolte întregi.Din păcate, anul trecut, în județul Buzău, sute de hectare de livezi au fost distruse după un astfel de episode de îngheț târziu. Detalii AICI.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/dezastrul-din-aprilie-2025-s-ar-putea-repeta-recomandarile-specialistilor-pentru-protejarea-livezilor-de-inghetul-tarziu/”]