[analyse_image type=”featured” src=”https://media.realitatea.net/multimedia/image/201904/w728/titularizare_2019_94570400.jpg”]
Sistemul de învățământ preuniversitar se pregătește pentru o schimbare de paradigmă în ceea ce privește ocuparea catedrelor. Un nou proiect de lege, aflat recent în dezbatere publică la Senat, propune o reformă profundă a modului în care profesorii suplinitori ajung la catedră. Miza principală a acestei inițiative parlamentare este mutarea accentului de pe vechimea examenului pe valoarea notei obținute, introducând un mecanism de repartizare în două etape care prioritizează competența demonstrată la concursul național.
Adio prioritate pentru note mici: Noua ierarhie a meritocrației
Conform propunerii legislative, logica actuală a repartizărilor ar urma să fie inversată. În prezent, un paradox al sistemului face ca o notă mai mică obținută într-un an recent să poată „sufla” postul unei note mult mai mari obținute în anii precedenți. Proiectul de lege vizează eliminarea acestei inechități prin introducerea „tranșelor de note”.
Practic, rezultatele obținute la examenul de titularizare vor rămâne valabile timp de trei ani școlari pentru angajările pe perioadă determinată, însă accesul la posturi va fi condiționat în primul rând de nivelul notei. Într-un scenariu concret, un profesor care a obținut nota 9 în 2025 va avea întâietate în fața unui candidat cu nota 7 din 2027, deoarece primul se va afla într-o tranșă superioară de notare. Această modificare urmărește să asigure prezența celor mai buni dascăli la catedră, indiferent de momentul în care aceștia au ales să susțină examenul în intervalul celor trei ani de valabilitate.
Lista unică și mecanismul de selecție județean
Implementarea acestui sistem presupune crearea unei liste unice la nivel județean sau la nivelul municipiului București. Candidații vor fi grupați pe paliere de performanță, iar repartizarea se va face strict în ordine descrescătoare a acestor tranșe. Doar în interiorul aceleiași tranșe de note va mai interveni criteriul cronologic, unde vor avea prioritate cei care au susținut examenul în sesiunile mai recente. Dacă și anul este același, departajarea finală se va face, din nou, în funcție de punctajul exact obținut la concurs.
Această structură transparentă este menită să ofere predictibilitate cadrelor didactice și să simplifice procesul de mobilitate, transformând repartizarea într-un proces riguros, bazat pe cifre și tranșe clare stabilite prin metodologia-cadru a Ministerului Educației.
Modificări oficiale în Legea Învățământului Preuniversitar
Din punct de vedere tehnic, proiectul intervine asupra Legii nr. 198/2023, modificând articolul 177 pentru a consfinți caracterul deschis al concursului național. Noile prevederi stipulează clar că rezultatele sunt valabile pe termen mediu pentru contractele pe perioadă determinată, oferind profesorilor o stabilitate mai mare și reducând presiunea examinării anuale pentru cei care au demonstrat deja un nivel ridicat de pregătire.
După ce va trece de etapa dezbaterilor de la Senat, documentul va ajunge pe masa deputaților pentru votul decisiv. Dacă va fi adoptată, această reformă va reprezenta unul dintre cei mai importanți pași către un sistem de învățământ bazat pe rezultate, unde calitatea actului didactic la clasă este direct proporțională cu performanța obținută de profesor la examenul de intrare în sistem.
[analyse_source url=”https://www.realitatea.net/stiri/actual/legea-invatamantului-2026-ce-prevede-noul-sistem-de-repartizare-pentru-cadrele-didactice-si-impactul-asupra-titularizarii_69d79bdfa15e440a632515d2″]