Casa Albă îi arată lui Toma cartonașul galben

Scandalul angajării unei case de avocatură care să reprezinte Primăria Buzău în două procese de la Curtea de Apel – care a generat ample discuții atât în spațiul public, cât și la ședința Consiliului Local din luna martie – este departe de a fi stins.

Astfel, Prefectura Buzău, care are obligația să verifice legalitatea tuturor actelor normative adoptate de unitățile administrativ-teritoriale din județ, a cerut revocarea respectivei hotărâri până la data de 20 aprilie 2026.

Reamintim că primarul Constantin Toma a cerut acordul consilierilor locali pentru a angaja o casă de avocatură care să reprezinte interesele Primăriei în dosarul privind Contractul Climatic al Municipiului Buzău, care a fost anulat de Tribunalul Buzău în urma unei acțiuni în instanță promovate de activistul de mediu Haritina Crăiță. Conform proiectului de hotărâre – care a fost dezbătut și votat în ședința deliberativului municipal din luna martie –, dosarul a fost încredințat pentru reprezentare la Curtea de Apel Ploiești Societății civile de avocați „Livescu și Asociații” din București, cu un onorariu inițial de 10.000 lei pentru studierea dosarului, urmând ca pentru etapele următoare (asistență juridică și reprezentare în căile de atac), onorariul să fie de 450 lei/oră + TVA. În aceleași condiții, societatea în cauză urma să reprezinte Primăria și în dosarul prin care Tribunalul Buzău a anulat concedierea a peste 300 de polițiști locali și a stabilit ca municipalitatea, în solidar cu aleșii locali care au votat proiectul de hotărâre, să le plătească acestora despăgubiri.

Cererea primarului Toma a venit în condițiile în care, nu o dată, Curtea de Conturi a atras atenția reprezentanților tuturor administrațiilor publice locale să nu mai angajeze avocați în condițiile în care instituțiile respective au propriile servicii juridice. Cu toate acestea, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, Toma a invocat atât volumul mare de muncă al serviciului de specialitate al Primăriei, subdimensionat din punct de vedere al resursei umane, cât și problematica „de importanță majoră pentru Municipiul Buzău” din dosarul în cauză, care are „un impact financiar considerabil asupra bugetului municipiului”.

Pe parcursul dezbaterilor din Consiliul Local a ieșit la iveală un aspect scandalos. Aleșii locali au fost avertizați că, în cazul procesului privind contractul climatic, apelul fusese deja formulat, toate documentele fuseseră depuse la dosar, deci nu ar mai fi fost nevoie de avocați cel puțin pentru această etapă a procesului, pentru care municipalitatea ar fi achitat suma de 10.000 lei. Însă, în timpul discuțiilor în contradictoriu pe
această temă, șefului Serviciului Juridic al Primăriei, Cristina Coroian, i-a ieșit un porumbel pe gură: ea a spus că la redactarea respectivelor documente au contribuit avocații care nu se aflau, la acea dată, sub contract cu municipalitatea, prestând deci niște servicii „în avans”, având certitudinea că hotărârea va fi adoptată. Și, într-adevăr, a fost adoptată, dar printr-un vot în premieră, când un consilier local al Partidului Social Democrat s-a abținut.

*

Reamintim că, în luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Buzău a anulat Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene prin care administrația locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură sau folosirea energiei regenerabile.

Aceasta după ce municipiul Buzău s-a înscris în cursa celor zece orașe din România care își propune să atragă o finanțare în valoare de un miliard de euro, pentru a încerca să atingă neutralitatea climatică în următorii zece ani. Contractul este parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene de a sprijini cel puțin o sută de orașe europene pentru a atinge neutralitatea climatică.

Activistul de mediu buzoian Haritina Crăiță, cea care a contestat proiectul, declara la vremea respectivă că a atacat în instanță actul normativ pentru că acesta nu ar fi avut la bază o serie de evaluări și avize de mediu. „Reclamanta a invocat următoarele: Contractul pentru Orașe Climatice ar fi trebuit dezvoltat și scris în colaborare cu cetățenii, iar forma lui transmisă Platformei Naționale pentru selecție să fi fost dezbătută înainte de depunere și selecție; Consiliul Local Municipal Buzău, reprezentantul cetățenilor, nu a fost implicat de
Primăria Buzău, nu a fost nici măcar informat înainte de a se depune pentru selecție; din parcurgerea proiectului nu reiese clar și fără echivoc care vor fi aceste beneficii și care va fi aportul financiar al cetățenilor; deși în referatul de aprobare al proiectului este menționat Acordul de la Paris, proiectul de hotărâre nu are menționat acest acord în temeiul legal și nu este menționată nicio altă legislație de la nivelul Uniunii Europene sau național care i-ar obliga la semnarea acestui contract; nu a fost prezentat un studiu de impact al aplicării acestui contract asupra municipiului, beneficii dar și constrângeri sau sacrificii posibile asupra orașului și implicit locuitorilor săi; sunt prezentate numai aspecte pozitive în perspectiva celor care au scris proiectul”, se arată în decizia Tribunalului Buzău.

În sentință, Tribunalul Buzău reține faptul că proiectul ar fi trebuit să aibă la bază o evaluare preliminară care să țină cont de efectele socio-economice pe care le-ar presupune implementarea Contractului Climatic al Municipiului Buzău. „Referitor la motivul de nelegalitate al hotărârii legat de lipsa studiului de impact în procedura de adoptare a hotărârii atacate, instanța reține următoarele: Legea nr. 52/2003 prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului și va cuprinde <un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, ceea ce înseamnă că studiul de impact și/sau de fezabilitate nu poate fi echivalent cu consultarea cetățenilor, ci că el reprezintă un element necesar pentru ca această consultare să fie considerată ca fiind una legală și efectivă (…) Se reține că în cauză era necesară evaluarea preliminară a impactului, care presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse. Or, această fundamentare a actului normativ nu s-a realizat în cauză”, se precizează în motivarea instanței.