Valentin Vasilescu, fost pilot militar, analiză critică despre Operațiunea pe care Trump o prezintă ca un mare succes

[analyse_image type=”featured” src=”https://solidnews.ro/wp-content/uploads/2026/04/667884017_10165379876187845_7201362467896608918_n.jpg”]

1. Considerînd extrem de dubios comunicatul CENTCOM, am așteptat să fie făcute clarificări dar acestea lipsesc. Iar ”experții militari” din platourile TV românești sunt așa cum au fost dintotdeauna : pământ de flori 😄 Ca pilot de vînătoare, am parcurs un curs de supraviețuire în situația că aș fi fost doborît. Primul lucru pe care trebuie să-l faci, cînd parașuta te-a adus pe pămînt, este sa te eliberezi de aceasta si sa scoti din completul de salvare stația de emisie-recepție pentru a lua legătura cu baza. Chiar dacă nu poți vorbi, simpla apăsare a butonului de emisie permite goniometrarea prin GPS a locului în care te afli cu precizie de cîțiva metri, iar aeronava de căutare-salvare decolează. Bănuiesc că ați înțeles acum că niciunul din cei 2 membrii ai echipajului doborît nu mai era în viață cînd a atins solul. Probabilitatea găsirii în viață și recuperării din teritoriul inamic, a pilotului doborît, scade de la oră la oră și este acceptabilă doar în primele 24 de ore, după care se cam renunță la misiune.
2. Drept dovadă, pe 3 aprilie, la 6-8 ore de la doborîrea avionului F-15E, deasupra provinciei Kohgiluyeh and Boyer-Ahmad din sud-vestul Iranului a fost fotografiat un avion HC-130J Combat King II, pe timpul alimentării în aer, la joasă altitudine, a 2 elicoptere HH-60G Pave Hawk, toate aeroavele fiind specializate în operațiuni de salvare ( foto 1 ). Pînă aici totul mi se pare corect și demonstrează că nu fusese localizat și prin urmare, recuperat, niciunul din cei 2 membrii al echipajului de F-15E. Dar de aici se rupe filmul.
3. CENTCOM a raportat că a continuat și pe 4 aprilie căutarea membrilor echipaului doborît, cu și mai multe aeronave, ceea ce, după părerea mea nu mai avea niciun sens. Bomba a venit de la agenția de presă iraniană Tasnim, în dimineața zilei de 5 aprilie, la 3 zile de la doborîrea avionului F-15E. Au fost prezentate fotografii cu mormane calcinate care aparțineau mai multor avioane multimotor cu elice și elicoptere americane ( foto 2 ).
Fotografiile erau geolocalizate la sud de orașul Isfahan din centrul Iranului, la 750 km nord de locul în care fusese doborît avionul F-15E. Cum a reușit echipajul avionului american să parcurgă această distanță, pe jos, prin centrul Iranului ?
4. În seara aceleiași zile CENTCOM a recunoscut a pierdut, pe un aerodrom abandonat din Iran, 2 aeronave ( HC-130J și MC-130J ), precum și două elicoptere MH-6M. Iar președintele Donald Trump a declarat că misiunea de căutare-salvare a fost încununată de succes, ambii membrii ai echipaului F-15E fiind recuperați în viață. N-au existat imagini cu vreunul din membrii echipajului și nici de pe timpul recuperării lor. Deci pot crede că totul este o minciună, n-a fost niciun pilot în viață. Spun asta pentru că elicopterele ușoare MH-6M Little Bird, recunoscute de CENTCOM ca distruse, nu dispun de echipament de alimentare în aer și nici de senzori de localizare a piloților doborîți, așa cum au HH-60G Pave Hawk. Ele fiind mici, ușoare și zburînd foarte jos, sunt folosite pentru inserția a 6 militari din detașamentul Delta Force sau din regimentul 75 Ranger, pe acoperișul clădirilor ( foto 4 ). Atunci ce rol aveau ele în misiunea de căutare-salvare ?
5. CENTCOM a declarat că avioanele Hercules distruse la sol la Isfahan erau 2 MC-130J ( fără rezervoare de combustibil și echipament de alimentare în aer ). Practic nici acestea nu aveau nicio treabă cu misiunea de căutare-salvare, ambele fiind utilizate pentru transportul de militari din forțele speciale. CENTCOM a adăugat că cele 2 aeronave au fost imobilizate pe terenul de aterizare și a fost nevoie să fie distruse de americani, ca să nu cadă în mîinile iranienilor. Eu îi cred. Dar îi cred și pe iranieni care au găsit cadavrele carbonizate a 5 militari americani printre resturile celor 2 elicoptere MH-6M care n-au niciun fel de blindaj și au publicat fotografiile lor. Pe acestea cine le-a distrus, tot CENTCOM ?
6. Iranienii au mai prezentat pe 4 și pe 5 aprilie, cînd avea loc misiunea de căutare-salvare a piloților americani, fotografii cu 2 epave de drone de atac MQ-9 și a unei drone Hermes israeliană, toate doborâte în apropierea orașului Isfahan din centrul Iranului. Acum tragem linie și haideți să presupunem despre ce a fost vorba în această pseudo misiune de căutare-salvare. Pe 4 aprilie, la 24 de ore de la doborîrea avionului F-15E, CENTCOM a abandonat misiunea de căutare-salvare dar a folosit-o ca pe un paravan sau o diversiune pentru a derula alta, mult mai amplă. Cel mai probabil pentru infiltrarea forțelor sale speciale în locația subterană din apropiere de Isfahan cu scopul capturării unei părți din uraniul îmbogățit de Iran.
7. Deși misiunea în sine este una curajoasă, ca să și reușească, ea are nevoie de o pregătire minuțioasă. CENTCOM a descoperit un teren situat la 75 km sud de orașul iranian Isfahan care părea să îndeplinească rolul de pistă de decolare-aterizare mai întîi pentru 2 avioane C-130 Hercules și apoi după ce acesta era securizat, pentru alte 30-50 C-130, cu cite 92 de militari din forțele speciale la bord ( foto 5 ). Detașamentul Delta Force, de la bordul elicopterelor ușoare MH-6M Little Bird, urma să fie un antemergător, realizînd surprinderea, anihilînd elementele dispozitivului de apărare iranian pe căile de acces ale uneia din intrările în depozitul subteran. În urma lor, militarii din forțele speciale care fuseseră debarcați din C-130 pe terenul de aterizare improvizat, intrau în subteran și neutralizau forțele iraniene. Luau ce aveau de luat și se îmbarcau pe avioanele cu care veniseră.
8. Din satelit și din imaginiele aeriene luate de drone, totul părea în regulă, zona părea degajată de obstacole ( foto 6, 7 ). Numai că după aterizarea primelor 2 avioane totul s-a transformat într-un fiasco pentru că neavînd pe nimeni la sol, nu s-a calculat portanța solului, adică rezistența per roată de C-130 încărcat, față de consistența terenului. Iar locul era plin de denivelări, ceea ce a condus la îngroparea sau ruperea trenului de aterizare la ambele C-130 și imobilizarea lor la sol. Elicopterele MH-6M Little Bird au fost sacrificate deliberat pentru a proteja îmbarcare la bordul elicopterelor grele MH-53 și evacuarea din Iran a celor veniți cu avioanele C-130 . A rezultat o parodie după filmul Saving Private Ryan (1998) regizat de Steven Spielberg.
Donald Trump : A doua operațiune de salvare a implicat 155 de aeronave. 4 bombardiere, 64 de avioane de vânătoare, 48 de cisterne, 13 avioane de salvare și altele
1. Considerînd extrem de dubios comunicatul CENTCOM, am așteptat să fie făcute clarificări dar acestea lipsesc. Iar ”experții militari” din platourile TV românești sunt așa cum au fost dintotdeauna : pământ de flori 😄 Ca pilot de vînătoare, am parcurs un curs de supraviețuire în situația că aș fi fost doborît. Primul lucru pe care trebuie să-l faci, cînd parașuta te-a adus pe pămînt, este sa te eliberezi de aceasta si sa scoti din completul de salvare stația de emisie-recepție pentru a lua legătura cu baza. Chiar dacă nu poți vorbi, simpla apăsare a butonului de emisie permite goniometrarea prin GPS a locului în care te afli cu precizie de cîțiva metri, iar aeronava de căutare-salvare decolează. Bănuiesc că ați înțeles acum că niciunul din cei 2 membrii ai echipajului doborît nu mai era în viață cînd a atins solul. Probabilitatea găsirii în viață și recuperării din teritoriul inamic, a pilotului doborît, scade de la oră la oră și este acceptabilă doar în primele 24 de ore, după care se cam renunță la misiune.
2. Drept dovadă, pe 3 aprilie, la 6-8 ore de la doborîrea avionului F-15E, deasupra provinciei Kohgiluyeh and Boyer-Ahmad din sud-vestul Iranului a fost fotografiat un avion HC-130J Combat King II, pe timpul alimentării în aer, la joasă altitudine, a 2 elicoptere HH-60G Pave Hawk, toate aeroavele fiind specializate în operațiuni de salvare ( foto 1 ). Pînă aici totul mi se pare corect și demonstrează că nu fusese localizat și prin urmare, recuperat, niciunul din cei 2 membrii al echipajului de F-15E. Dar de aici se rupe filmul.
3. CENTCOM a raportat că a continuat și pe 4 aprilie căutarea membrilor echipaului doborît, cu și mai multe aeronave, ceea ce, după părerea mea nu mai avea niciun sens. Bomba a venit de la agenția de presă iraniană Tasnim, în dimineața zilei de 5 aprilie, la 3 zile de la doborîrea avionului F-15E. Au fost prezentate fotografii cu mormane calcinate care aparțineau mai multor avioane multimotor cu elice și elicoptere americane ( foto 2 ).
Fotografiile erau geolocalizate la sud de orașul Isfahan din centrul Iranului, la 750 km nord de locul în care fusese doborît avionul F-15E. Cum a reușit echipajul avionului american să parcurgă această distanță, pe jos, prin centrul Iranului ?
4. În seara aceleiași zile CENTCOM a recunoscut a pierdut, pe un aerodrom abandonat din Iran, 2 aeronave ( HC-130J și MC-130J ), precum și două elicoptere MH-6M. Iar președintele Donald Trump a declarat că misiunea de căutare-salvare a fost încununată de succes, ambii membrii ai echipaului F-15E fiind recuperați în viață. N-au existat imagini cu vreunul din membrii echipajului și nici de pe timpul recuperării lor. Deci pot crede că totul este o minciună, n-a fost niciun pilot în viață. Spun asta pentru că elicopterele ușoare MH-6M Little Bird, recunoscute de CENTCOM ca distruse, nu dispun de echipament de alimentare în aer și nici de senzori de localizare a piloților doborîți, așa cum au HH-60G Pave Hawk. Ele fiind mici, ușoare și zburînd foarte jos, sunt folosite pentru inserția a 6 militari din detașamentul Delta Force sau din regimentul 75 Ranger, pe acoperișul clădirilor ( foto 4 ). Atunci ce rol aveau ele în misiunea de căutare-salvare ?
5. CENTCOM a declarat că avioanele Hercules distruse la sol la Isfahan erau 2 MC-130J ( fără rezervoare de combustibil și echipament de alimentare în aer ). Practic nici acestea nu aveau nicio treabă cu misiunea de căutare-salvare, ambele fiind utilizate pentru transportul de militari din forțele speciale. CENTCOM a adăugat că cele 2 aeronave au fost imobilizate pe terenul de aterizare și a fost nevoie să fie distruse de americani, ca să nu cadă în mîinile iranienilor. Eu îi cred. Dar îi cred și pe iranieni care au găsit cadavrele carbonizate a 5 militari americani printre resturile celor 2 elicoptere MH-6M care n-au niciun fel de blindaj și au publicat fotografiile lor. Pe acestea cine le-a distrus, tot CENTCOM ?
6. Iranienii au mai prezentat pe 4 și pe 5 aprilie, cînd avea loc misiunea de căutare-salvare a piloților americani, fotografii cu 2 epave de drone de atac MQ-9 și a unei drone Hermes israeliană, toate doborâte în apropierea orașului Isfahan din centrul Iranului. Acum tragem linie și haideți să presupunem despre ce a fost vorba în această pseudo misiune de căutare-salvare. Pe 4 aprilie, la 24 de ore de la doborîrea avionului F-15E, CENTCOM a abandonat misiunea de căutare-salvare dar a folosit-o ca pe un paravan sau o diversiune pentru a derula alta, mult mai amplă. Cel mai probabil pentru infiltrarea forțelor sale speciale în locația subterană din apropiere de Isfahan cu scopul capturării unei părți din uraniul îmbogățit de Iran.
7. Deși misiunea în sine este una curajoasă, ca să și reușească, ea are nevoie de o pregătire minuțioasă. CENTCOM a descoperit un teren situat la 75 km sud de orașul iranian Isfahan care părea să îndeplinească rolul de pistă de decolare-aterizare mai întîi pentru 2 avioane C-130 Hercules și apoi după ce acesta era securizat, pentru alte 30-50 C-130, cu cite 92 de militari din forțele speciale la bord ( foto 5 ). Detașamentul Delta Force, de la bordul elicopterelor ușoare MH-6M Little Bird, urma să fie un antemergător, realizînd surprinderea, anihilînd elementele dispozitivului de apărare iranian pe căile de acces ale uneia din intrările în depozitul subteran. În urma lor, militarii din forțele speciale care fuseseră debarcați din C-130 pe terenul de aterizare improvizat, intrau în subteran și neutralizau forțele iraniene. Luau ce aveau de luat și se îmbarcau pe avioanele cu care veniseră.
8. Din satelit și din imaginiele aeriene luate de drone, totul părea în regulă, zona părea degajată de obstacole ( foto 6, 7 ). Numai că după aterizarea primelor 2 avioane totul s-a transformat într-un fiasco pentru că neavînd pe nimeni la sol, nu s-a calculat portanța solului, adică rezistența per roată de C-130 încărcat, față de consistența terenului. Iar locul era plin de denivelări, ceea ce a condus la îngroparea sau ruperea trenului de aterizare la ambele C-130 și imobilizarea lor la sol. Elicopterele MH-6M Little Bird au fost sacrificate deliberat pentru a proteja îmbarcare la bordul elicopterelor grele MH-53 și evacuarea din Iran a celor veniți cu avioanele C-130 . A rezultat o parodie după filmul Saving Private Ryan (1998) regizat de Steven Spielberg.
Donald Trump : A doua operațiune de salvare a implicat 155 de aeronave. 4 bombardiere, 64 de avioane de vânătoare, 48 de cisterne, 13 avioane de salvare și altele

[analyse_source url=”https://solidnews.ro/valentin-vasilescu-fost-pilot-militar-analiza-critica-despre-operatiunea-pe-care-trump-o-prezinta-ca-un-mare-succes/”]


Analyse


2026-04-07 13:59:13

Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.