[analyse_image type=”featured” src=”https://solidnews.ro/wp-content/uploads/2026/04/atempo.jpg”]
Autor: Dan Diaconu, trenduri.blogspot.com
Dacă unii se îngrijorează atunci când e vorba de constatarea deteriorării normelor democratice în România – atât de mult încât chiar și instituțiile sclav ale propagandei externe au ajuns să ne califice drept „regim hibrid” – eu unul m-aș uita în altă parte. De fapt mă uit acolo unde contează pentru tot omul, adică în buzunare. Ipoteza mea e una radicală: nu-i nevoie de studii complexe pentru a evalua nivelul democrației, trebuie doar să evaluezi nivelul de taxare. Cu cât e mai mare, cu atât sunt probleme democratice mai mari. Și-aici vorbesc despre democrația reală, nu despre iluziile propagandistice repetate de prostime.
Citeam recent că grecii sunt revoltați din cauza faptului că au ajuns a șaptea țară din lume din punctul de vedere al taxării. Teoretic, ca român, te simți fericit: uite că sunt și unii care-o duc mai rău. Într-un articol, propagandistul Andrei Caramitru avertiza asupra pericolului de a ajunge ca Grecia dacă nu urmăm traiectoria desenată de mărețul Bolojan. Doar că „bucuria de a fi român”, așa cum voi dovedi în continuare, e una de scurtă durată. Chiar de extrem de scurtă, dacă știi unde să te uiți.
Evaluarea nivelului de taxare se face după un indicator straniu: ponderea în PIB a taxelor și impozitelor. Teoretic pare OK: cu cât procentul din PIB rezultat din colectarea taxelor e mai mare, cu atât ai o fiscalitate mai agresivă. Doar că e o problemuță aici pe care noi, ca români, o vedem limpede: există posibilitatea să ai o taxare aberantă în condițiile unei colectări rahitice. Adică, exact ca în România, omul de rând ajunge să plătească aberant, în condițiile unei evaziuni practicate și protejate de elita mafiotă a statului. Astfel, nu ieși pe radar ca stat cu taxare masivă, dar în realitate te afli printre țările cele mai agresive cu cetățenii săi. Doar că astfel de afirmații trebuie și demonstrate, nu doar clamate.
Există un indicator care nu prea e amintit tocmai din cauză că privește radical fenomenul jefuirii cetățeanului. Se numește „Ziua Libertății Fiscale”(ZLF) și este, probabil, cel mai ingenios indicator care arată cu exactitate unde se situează omul normal în raportul său cu pretențiile statului. Indicatorul ne arată limpede până la ce dată din an muncești doar pentru a plăti taxele către stat. Abia după această zi, banii pe care îi câștigi îți aparțin. Interesant, nu-i așa? Hai să vedem topul mondial!
- Franța – ZLF(adică Ziua Libertății Fiscale): 18-19 iulie, nivel real de taxare 54%
- Belgia – ZLF 15-17 iulie, nivel real de taxare 53%
- Austria – ZLF 12-14 iulie, nivel real de taxare 52%
- Germania – ZLF 8-10 iulie, nivel real de taxare 49%
- Italia – ZLF 4-6 iulie, nivel real de taxare 47%
- ROMÂNIA – ZLF 25 iunie – 1 iulie, nivel real de taxare 46%-48%
- Suedia – ZLF 20-22 iunie, nivel real de taxare 46%
- Grecia – ZLF 12-15 iunie, nivel real de taxare 41%-43%
- Ungaria – ZLF 10-12 iunie, nivel real de taxare 41%
- Spania – ZLF 8-10 iunie, nivel real de taxare 40%
Ca să fie treaba și mai împuțită, vă voi spune că topul este alcătuit prin compilarea datelor din 2025 și 2026, iar în ceea ce privește România pare a nu se fi luat în considerare decât TVA-ul mărit, nu și impozitarea agresivă a proprietăților. Fără doar și poate nu este luată în considerare dublarea impozitelor locale de anul viitor! Ceea ce vreau să vă spun este că e foarte posibil ca România să se afle încă de anul acesta pe locul 4, înaintea Germaniei, iar anul viitor va ajunge pe locul 3. Vi se pare normal? Suntem, fără îndoială, campioni mondiali la plătit bani de pomană.
Vă spun sincer că mie nu mi-a venit să cred când am văzut datele compilate, dar asta e realitatea! România e deja sufocantă din punctul de vedere al taxării, însă ceea ce e de-a dreptul exasperant este că ROMÂNIA ESTE ȚARA CARE NU ÎNTOARCE MAI NIMIC SPRE CETĂȚENII SĂI! În țările cu fiscalitate mare, sistemul are pârghii prin care întoarce câte ceva spre cetățeni.
De exemplu, în Franța ai un sistem de sănătate OK. Primești între 70 și 100% rambursare pentru consultații și medicamente. Ai 100% acoperire pentru ochelari și proteze dentare. Iar în cazul bolilor cronice grave, statul preia 100% totul, inclusiv transportul la spital. Natalitatea din Franța este încurajată de una dintre cele mai generoase scheme de beneficii sociale. De la al doilea copil primești bani lunar doar pentru că ai copii, indiferent de venitul tău; la fiecare naștere se primește o sumă forfetară de peste 1.000€. Grădinițele și creșele sunt masiv subvenționate, părinții plătind în funcție de venit, iar pentru cei cu venituri mici, costul este simbolic. Franța a extins generos concediul pentru tați, încurajând implicarea ambilor părinți în creșterea copiilor. Mai vreți?
Învățământul e subvenționat masiv. Taxele de școlarizare la universitățile de stat sunt de ordinul câtorva sute de euro pe an. În 2026, guvernul menține programul prin care studenții cu burse pot mânca la cantinele universitare cu doar 1 euro, iar restul cu aproximativ 3 euro. Aproape orice student sau tânăr cu venituri mici primește un ajutor lunar de la stat pentru a-și plăti chiria. Șomajul în Franța este, practic, o boierie! Dacă îți pierzi locul de muncă, poți primi până la 75% din salariul brut precedent pentru o perioadă lungă, oferindu-ți timp real să te recalifici, nu doar să supraviețuiești(în România iei cam 5% din salariu maxim 18 luni!!!). Deși vârsta de pensionare a fost un subiect de proteste masive(ajungând la 64 de ani în 2026 – în condițiile în care la noi e 65 de ani și urmează să crească!!!), pensia medie în Franța este una dintre cele mai mari din lume raportat la ultimul salariu, asigurând un nivel de trai decent. Stați că n-am terminat! Statul francez îi subvenționează pe cei care muncesc pe salarii mici. Dacă ai un salariu apropiat de minimul pe economie statul îți virează lunar o sumă suplimentară(Prime d’Activité) pentru a-ți crește puterea de cumpărare. În 2026, această primă a fost majorată cu aproximativ 50€/lună pentru a compensa inflația.
Acum spuneți-mi sincer: ce vă dă statul român pentru impozitele faraonice încasate? Pretinde că învățământul și sănătatea sunt gratuite, dar în realitate ești jefuit la drumul mare prin diverse tertipuri. Nu te poți baza pe școală, astfel încât înflorește sistemul de meditații, la fel cum nu te poți baza pe spitalele de stat și trebuie să mergi la privat. Nu mai vorbesc de faptul că medicamentele costă un ochi din cap și asta ca efect al distorsiunilor introduse de același stat) Pensiile sunt mizerabile, iar jigodiile pretind că „sistemul nu este funcțional deoarece sunt prea mulți pensionari”, timp în care fac legi favorabile mafioților din sistemul privat de pensii, cărora statul le colectează contribuțiile! Ați mai văzut așa ceva? Statul e zapciu în folosul mafiei private! TOTUL E O BĂTAIE DE JOC!
Citiți articolul integral pe trenduri.blogspot.com!
sursă: trenduri.blogspot.com
Autor: Dan Diaconu, trenduri.blogspot.com
Dacă unii se îngrijorează atunci când e vorba de constatarea deteriorării normelor democratice în România – atât de mult încât chiar și instituțiile sclav ale propagandei externe au ajuns să ne califice drept „regim hibrid” – eu unul m-aș uita în altă parte. De fapt mă uit acolo unde contează pentru tot omul, adică în buzunare. Ipoteza mea e una radicală: nu-i nevoie de studii complexe pentru a evalua nivelul democrației, trebuie doar să evaluezi nivelul de taxare. Cu cât e mai mare, cu atât sunt probleme democratice mai mari. Și-aici vorbesc despre democrația reală, nu despre iluziile propagandistice repetate de prostime.
Citeam recent că grecii sunt revoltați din cauza faptului că au ajuns a șaptea țară din lume din punctul de vedere al taxării. Teoretic, ca român, te simți fericit: uite că sunt și unii care-o duc mai rău. Într-un articol, propagandistul Andrei Caramitru avertiza asupra pericolului de a ajunge ca Grecia dacă nu urmăm traiectoria desenată de mărețul Bolojan. Doar că „bucuria de a fi român”, așa cum voi dovedi în continuare, e una de scurtă durată. Chiar de extrem de scurtă, dacă știi unde să te uiți.
Evaluarea nivelului de taxare se face după un indicator straniu: ponderea în PIB a taxelor și impozitelor. Teoretic pare OK: cu cât procentul din PIB rezultat din colectarea taxelor e mai mare, cu atât ai o fiscalitate mai agresivă. Doar că e o problemuță aici pe care noi, ca români, o vedem limpede: există posibilitatea să ai o taxare aberantă în condițiile unei colectări rahitice. Adică, exact ca în România, omul de rând ajunge să plătească aberant, în condițiile unei evaziuni practicate și protejate de elita mafiotă a statului. Astfel, nu ieși pe radar ca stat cu taxare masivă, dar în realitate te afli printre țările cele mai agresive cu cetățenii săi. Doar că astfel de afirmații trebuie și demonstrate, nu doar clamate.
Există un indicator care nu prea e amintit tocmai din cauză că privește radical fenomenul jefuirii cetățeanului. Se numește „Ziua Libertății Fiscale”(ZLF) și este, probabil, cel mai ingenios indicator care arată cu exactitate unde se situează omul normal în raportul său cu pretențiile statului. Indicatorul ne arată limpede până la ce dată din an muncești doar pentru a plăti taxele către stat. Abia după această zi, banii pe care îi câștigi îți aparțin. Interesant, nu-i așa? Hai să vedem topul mondial!
- Franța – ZLF(adică Ziua Libertății Fiscale): 18-19 iulie, nivel real de taxare 54%
- Belgia – ZLF 15-17 iulie, nivel real de taxare 53%
- Austria – ZLF 12-14 iulie, nivel real de taxare 52%
- Germania – ZLF 8-10 iulie, nivel real de taxare 49%
- Italia – ZLF 4-6 iulie, nivel real de taxare 47%
- ROMÂNIA – ZLF 25 iunie – 1 iulie, nivel real de taxare 46%-48%
- Suedia – ZLF 20-22 iunie, nivel real de taxare 46%
- Grecia – ZLF 12-15 iunie, nivel real de taxare 41%-43%
- Ungaria – ZLF 10-12 iunie, nivel real de taxare 41%
- Spania – ZLF 8-10 iunie, nivel real de taxare 40%
Ca să fie treaba și mai împuțită, vă voi spune că topul este alcătuit prin compilarea datelor din 2025 și 2026, iar în ceea ce privește România pare a nu se fi luat în considerare decât TVA-ul mărit, nu și impozitarea agresivă a proprietăților. Fără doar și poate nu este luată în considerare dublarea impozitelor locale de anul viitor! Ceea ce vreau să vă spun este că e foarte posibil ca România să se afle încă de anul acesta pe locul 4, înaintea Germaniei, iar anul viitor va ajunge pe locul 3. Vi se pare normal? Suntem, fără îndoială, campioni mondiali la plătit bani de pomană.
Vă spun sincer că mie nu mi-a venit să cred când am văzut datele compilate, dar asta e realitatea! România e deja sufocantă din punctul de vedere al taxării, însă ceea ce e de-a dreptul exasperant este că ROMÂNIA ESTE ȚARA CARE NU ÎNTOARCE MAI NIMIC SPRE CETĂȚENII SĂI! În țările cu fiscalitate mare, sistemul are pârghii prin care întoarce câte ceva spre cetățeni.
De exemplu, în Franța ai un sistem de sănătate OK. Primești între 70 și 100% rambursare pentru consultații și medicamente. Ai 100% acoperire pentru ochelari și proteze dentare. Iar în cazul bolilor cronice grave, statul preia 100% totul, inclusiv transportul la spital. Natalitatea din Franța este încurajată de una dintre cele mai generoase scheme de beneficii sociale. De la al doilea copil primești bani lunar doar pentru că ai copii, indiferent de venitul tău; la fiecare naștere se primește o sumă forfetară de peste 1.000€. Grădinițele și creșele sunt masiv subvenționate, părinții plătind în funcție de venit, iar pentru cei cu venituri mici, costul este simbolic. Franța a extins generos concediul pentru tați, încurajând implicarea ambilor părinți în creșterea copiilor. Mai vreți?
Învățământul e subvenționat masiv. Taxele de școlarizare la universitățile de stat sunt de ordinul câtorva sute de euro pe an. În 2026, guvernul menține programul prin care studenții cu burse pot mânca la cantinele universitare cu doar 1 euro, iar restul cu aproximativ 3 euro. Aproape orice student sau tânăr cu venituri mici primește un ajutor lunar de la stat pentru a-și plăti chiria. Șomajul în Franța este, practic, o boierie! Dacă îți pierzi locul de muncă, poți primi până la 75% din salariul brut precedent pentru o perioadă lungă, oferindu-ți timp real să te recalifici, nu doar să supraviețuiești(în România iei cam 5% din salariu maxim 18 luni!!!). Deși vârsta de pensionare a fost un subiect de proteste masive(ajungând la 64 de ani în 2026 – în condițiile în care la noi e 65 de ani și urmează să crească!!!), pensia medie în Franța este una dintre cele mai mari din lume raportat la ultimul salariu, asigurând un nivel de trai decent. Stați că n-am terminat! Statul francez îi subvenționează pe cei care muncesc pe salarii mici. Dacă ai un salariu apropiat de minimul pe economie statul îți virează lunar o sumă suplimentară(Prime d’Activité) pentru a-ți crește puterea de cumpărare. În 2026, această primă a fost majorată cu aproximativ 50€/lună pentru a compensa inflația.
Acum spuneți-mi sincer: ce vă dă statul român pentru impozitele faraonice încasate? Pretinde că învățământul și sănătatea sunt gratuite, dar în realitate ești jefuit la drumul mare prin diverse tertipuri. Nu te poți baza pe școală, astfel încât înflorește sistemul de meditații, la fel cum nu te poți baza pe spitalele de stat și trebuie să mergi la privat. Nu mai vorbesc de faptul că medicamentele costă un ochi din cap și asta ca efect al distorsiunilor introduse de același stat) Pensiile sunt mizerabile, iar jigodiile pretind că „sistemul nu este funcțional deoarece sunt prea mulți pensionari”, timp în care fac legi favorabile mafioților din sistemul privat de pensii, cărora statul le colectează contribuțiile! Ați mai văzut așa ceva? Statul e zapciu în folosul mafiei private! TOTUL E O BĂTAIE DE JOC!
Citiți articolul integral pe trenduri.blogspot.com!
sursă: trenduri.blogspot.com
[analyse_source url=”https://solidnews.ro/dan-diaconu-despre-nivelul-real-de-taxare-si-lipsa-de-protectie-ale-cetateanului-roman/”]