”Avem un anumit specific al pieţei româneşti în care avem companii care extrag ţiţei din România, rafinează ţiţei în România, distribuie ţiţeiul şi îl vând la staţii. Avem companii care nu extrag ţiţei din România, care doar rafinează în România, cum este Rompetrol, Kazmunaigaz, de exemplu, şi care, sigur, continuă lanţul. Avem companii care nu rafinează în România, rafinează în alte ţări şi aduc ţiţeiul, adică aduc produsele rafinate în România, sau avem companii care, pur şi simplu, cumpără de pe piaţă şi revând. Toţi aceşti actori au marje de profit diferite, au situaţii diferite, dar cei care sunt în situaţia în care exploatând ţiţei românesc, au avut un lanţ în spate care le permite să aibă nişte profituri excepţionale, ca urmare a acestei situaţii de criză, trebuie să participe cu o parte, cu cea mai mare parte din aceste profituri excepţionale, la un fond de solidaritate, în aşa fel încât, din acest fond de solidaritate, trebuie să putem finanţa ieftinirile”, a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de News.

Cine ar urma să plătească la fondul de solidaritate

Şeful Executivului a precizat că, pentru că preţurile au crescut total pe piaţa globală, datorită acestei creşteri, care este independentă de situaţia din România sau din regiunile, unele companii, care au lanţuri integrate total, de la exploatare şi până în faza finală, au nişte profituri excepţionale, ca urmare acestei creşteri de preţuri globale şi prin urmare, trebuie să contribuie cu aceste profituri, care nu se datorează unor investiţii importante făcute, unor situaţii care ţin de eforturi de companii. 

Întrebat despre ce companie este vorba, Bolojan a spus: ”Toate cele care se vor regăsi în această formulă de lanţ de la exploatare şi până la vânzarea finală, în aşa fel încât, din aceste sume, să compensăm parţial aceste reduceri pe care le acordăm”. 

Şeful Executivului a precizat că acestea sunt nişte profituri excepţionale, care sunt făcute ca urmare unor perturbaţii de piaţă. 

”Profiturile excepţionale sunt date de faptul că există un nivel al barilului care a fost înainte, de, nu ştiu, 60-70 de dolari barilul. Dacă astăzi barilul se vinde cu 90 de dolari, independent de eforturi din piaţa internă sau de investiţii care au fost făcute, înseamnă că această diferenţă de preţuri este un profit excepţional. Şi aşa cum băncile, dacă ne aducem aminte, anul trecut au plătit un impozit suplimentar datorită unor rate de profit bune pe care le aveau, care să susţină situaţia noastră complicată, şi în această ecuaţie e nevoie de o astfel de măsură, în aşa fel încât să existe o participare la aceste eforturi”, a menţionat premierul. 

Bolojan a mai spus că Ministerul de Finanţe lucrează la detalierea aspectelor financiare şi tehnice, în aşa fel încât, atunci când vor veni cu o măsură, ea să fie aplicabilă şi să fie fezabilă. 

”Asta se va face după consultarea tuturor celor implicaţi, pentru ca la finalul acestei săptămâni să o putem adopta, în aşa fel încât de săptămâna viitoare să intre în vigoare”, a mai anunţat premierul. 

Pericolul penuriei de carburanți

Despre pericolul unei penurii de carburanţi, prin implementarea unei astfel de măsuri, premierul a spus că ”aceasta este o situaţie excepţională, care se aplică limitat, exclusiv pentru această perioadă, şi nu afectează companiile care au lanţurile parţiale”. 

”Deci, în condiţiile în care doar cumperi motorină de pe piaţa internaţională şi o vinzi pe piaţa românească, nu generezi un profit excepţional, pentru că trebuie să o cumperi la cotaţiile noi, care sunt generate de războiul din Iran”, a spus Bolojan.