Motorina a sărit de 8,5 lei pe litru la Buzău din cauza conflictului din Iran

Prețurile carburanților au înregistrat a doua majorare consecutivă, una considerabilă, de 9 bani pe litru, după ce anterior prețurile fuseseră majorate cu 15 bani pe litru. În urma acestor scumpiri declanșate de conflictul din Iran, prețul motorinei a depășit pragul de 8,5 lei pe litru, în timp ce benzina se apropie de acest nivel. În unele benzinării din Capitală, motorina a ajuns să coste 8,6 lei pe litru, iar benzina 8,31 lei pe litru, neexistând practic benzină sub 8 lei pe litru. În total, de la sfârșitul lunii februarie, benzina este mai scumpă cu 24 de bani, iar motorina cu 20 de bani.

În ciuda faptului că România este al doilea producător de țiței din Europa și dispune de o infrastructură petrolieră dezvoltată, prețul motorinei la pompă este peste nivelul considerat corect, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Conform unei analize publicate pe 5 martie 2026, „prețul este peste nivelul prețului corect de piață cu aproximativ 10 bani pe litru”. Deși diferența nu pare dramatică, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, această marjă devine relevantă.

Calculele asociației arată că, pe baza fluxurilor logistice și a costurilor materiei prime din ultimele luni, prețul corect al motorinei nu ar trebui să depășească 8,35 lei pe litru, iar cel al benzinei 8,18 lei pe litru. Totuși, la data analizei, prețul mediu al motorinei era de 8,45 lei pe litru. La un consum anual de 6,6 milioane de tone de motorină, această diferență de 10 bani pe litru se traduce în sute de milioane de lei plătite anual de transportatori, agricultori și, în final, de toți consumatorii. Din acești 10 bani, se estimează că 3,5 bani merg la bugetul de stat, iar 6,5 bani la companii.

Paradoxul prețurilor mari este accentuat de capacitățile logistice ale României. Țara dispune de trei rafinării majore – Petromidia, Petrobrazi și Petrotel – cu o capacitate totală de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru consumul intern și export. Deși producția internă de țiței acoperă doar 2,9 milioane de tone dintr-un consum de 10 milioane, restul de 70% fiind importat din țări precum Kazahstan, Azerbaidjan și Irak, sistemul de stocare este robust. Capacitatea totală de stocare pentru țiței și produse petroliere este de circa 3,3 milioane de tone, iar stocurile strategice și comerciale ar putea acoperi teoretic 110-130 de zile de consum în cazul unei crize majore.

Ca răspuns la creșterea prețurilor, Guvernul ia în calcul scăderea taxelor. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că lucrează alături de premier la o formulă pentru reducerea accizelor la carburanți pentru prețurile de peste 8 lei. Acesta a dat asigurări că, ipotetic, dacă România nu ar mai produce și nu ar mai importa niciun litru de carburant, stocurile actuale comerciale și de urgență ar ajunge pentru aproximativ cinci luni. Întrebat dacă prețul ar putea ajunge la 10 lei, ministrul a afirmat că, în anumite condiții, pe un orizont de timp mai larg, acest lucru este posibil, menționând ulterior că un astfel de scenariu ar putea fi declanșat dacă barilul de petrol va depăși 120 de dolari.

Statul rămâne principalul beneficiar al acestor scumpiri, încasând peste jumătate din prețul final la pompă prin taxe: peste 57% din prețul benzinei și aproximativ 53% din cel al motorinei. În plus, doar din creșterea prețurilor de la începutul anului, statul câștigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut prin TVA.

În acest context, Asociația Energia Inteligentă consideră că ar fi util ca Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței să analizeze evoluția marjelor comerciale din sectorul distribuției de carburanți. Experții subliniază că o mai mare transparență privind structura prețului ar consolida încrederea publică, deoarece, într-o economie dependentă de transportul rutier, prețul motorinei nu este doar o problemă energetică, ci una care afectează întreaga societate.