Viitorul rachetelor anti-grindină se decide acum la cel mai înalt nivel al statului

Viitorul sistemului anti-grindină din România a fost transferat la cel mai înalt nivel decizional, urmând să fie analizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a precizat că funcționarea acestuia nu mai reprezintă o decizie exclusiv administrativă, ci una care ține de nivelul strategic al statului. Declarațiile au fost făcute în contextul în care lansarea rachetelor anti-grindină a fost suspendată în primăvara anului trecut, iar controversele în rândul fermierilor au continuat.

Ministrul a subliniat că înțelege și susține îngrijorările agricultorilor, care reclamă lipsa studiilor de impact asupra mediului și a omologărilor oficiale pentru acest sistem. Florin Barbu a afirmat că este normal ca fermierii să nu aibă încredere, să pună întrebări și să solicite suspendarea activității până la clarificarea tuturor aspectelor tehnice și de siguranță, după 15 ani în care sistemul a funcționat fără aceste validări. Totodată, se analizează posibilitatea ca gestionarea sistemului să fie transferată către o agenție din subordinea Ministerului Economiei.

În acest context, Florin Barbu a apărat decizia sa de a suspenda sistemul în județele Prahova, Vrancea și Buzău, un ordin care a fost contestat, dar confirmat ca fiind legal de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ministrul a menționat că, după oprirea sistemului, în zonele respective s-au înregistrat precipitații de peste 700 de litri pe metru pătrat, dar a precizat că nu există niciun studiu care să lege direct cele două evenimente, subliniind că nu poate forța fermierii să accepte un sistem în care nu au încredere.

În cadrul aceleiași întâlniri de la Buzău, ministrul Agriculturii a adus vești importante și despre un alt proiect strategic pentru agricultura românească, Canalul de irigații Siret-Bărăgan. Acesta a anunțat că proiectul, care fusese suspendat de o guvernare anterioară, a fost reluat, iar lucrările de investiții ar putea începe în maximum două luni, după desemnarea câștigătorului licitației. Reluarea efectivă a lucrărilor la canal este prevăzută pentru anul 2026.

Florin Barbu a argumentat că acest proiect este unul dintre cele mai rentabile din România, având o perioadă de amortizare de maximum patru ani. Principalul său avantaj constă în faptul că va permite irigarea gravitațională a aproximativ 400.000 de hectare de teren agricol, eliminând costurile ridicate asociate cu pomparea apei din Dunăre. Finanțarea pentru acest proiect a fost deja inclusă în bugetul pe 2023, iar studiile de oportunitate pentru primii 34 de kilometri sunt finalizate.

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a atras și interesul partenerilor financiari internaționali, inclusiv al Băncii Mondiale. Ministrul a declarat că argumentele tehnice și studiile prezentate au convins instituția financiară, care și-a manifestat intenția de a continua finanțarea sistemului de irigații din România, recunoscând eficiența și beneficiile pe termen lung ale investiției.