Dialogul Cozmin Gușă – Liviu Alexa: De ce România e în afara jocurilor celor puternici

 

 

COZMIN GUȘĂ:

A fost urât editorialul meu. Știu, știu, știu, dar asta e situația.

Liviu Alexa, pe recepție…

LIVIU ALEXA:

Domnule, știți cum e: urât.

Vă salut, prieteni Goldiști, urât, dar timpurile-s căcăcioase, așa că ce să mai tot comentăm.

Acum mă uitam pe interneți. Tupeul e mare, domnule Gușă. Tupeul e foarte mare.

Uitați, domnul Daniel David. Și-a reluat comunicările față de onoratul public românesc pe blogul personal, unde ieri, de exemplu, publică un soi de reproș: că a apărut raportul UNICEF și 32% din plozii noștri sunt analfabeți funcționali.

Ca și cum mama, Crăciunica Alexa, ar fi fost ministrul educației anul trecut. Căreia îi transmit sănătate, mamei mele.

Bă, nu ți-e rușine?

Ăsta e ca și Cîțu. Cîțu își dă acum cu părerea despre orice fel de măsură fiscală. El, care a băgat România în datorii și a îngropat-o în COVID.

Daniel David își dă cu părerea despre analfabetismul funcțional al copiilor din România când el a fost ministrul educației și a fost unul PRAF.

E incredibil tupeul ăsta, dar când șopârlele se cred iguane e nasolică.

COZMIN GUȘĂ:

Și el — dacă vrei să-ți spun și eu părerea despre Daniel David — o să povestesc și un episod care nu-i face cinste președintelui Academiei Române.

Daniel David a ajuns atât de important prima dată la nivel de Cluj, de decan, după aia a ajuns și rector și după aia a ajuns atât de important în România, tot din pricina acestei atitudini a românilor: „Lasă că merge, nu contează, mare lucru…”

Când s-a pus problema să fie…

 

Vreau sa citesct mai departe!

 

… ales Daniel David rector, un grup de profesori mai patrioți și mai antisecuriști au venit la mine și mi-au spus:

„Cozmin, tu ești absolvent și ai datoria să ne ajuți să nu ajungă acest pui al lui Soros și al lui Coldea rector.”

Zic: Bine, mă, fraților, dar ce candidat aveți?

Și au venit cu un candidat — într-adevăr, nu l-am considerat cel mai potrivit, dar măcar era român: decanul Facultății de Teologie.

Și sigur că, în continuare, după Andrei Marga și chiar Ioan-Aurel Pop, nu consideram că decanul de teologie trebuia să fie rector, dar totuși le-am acceptat dorința și m-am implicat.

Printre cei cu care am discutat — și fac o dezvăluire — a fost Ioan-Aurel Pop, care era deja președintele Academiei.

Zic: „Domn’ profesor, ție ți-e tot una cine vine la rectorat?” Stim Daniel David e puiuț de securist, e din rețeaua Coldea, e antipatriot, e un psiholog mediocru

Și mi-a promis că va face tot ce îi stă în putință ca să împiedice în mod legal, lobby, lobby legal, această numire.

În loc de asta, domnul Ioan-Aurel Pop a vâslit cu ambele brațe pentru alegerea lui Daniel David.

Nu-i problemă că m-a păcălit pe mine, dar am vrut să dau un exemplu despre cum ajung oamenii mici să fie mari și după aceea să te dezamăgească — pe bună dreptate — apropo de comentariul pe care l-ai făcut.

LIVIU ALEXA:

Acolo a fost un deal, un șmen, ca să zic așa.

Discutăm de Ioan-Aurel Pop, care a frecat menta două mandate de rector la UBB, încasând salarii imense și ducând UBB-ul în cap — că UBB-ul nu se mai califică în niciun top.

Era destul de echilibrat votul la alegerea pentru primul mandat al lui Daniel David și a fost un compromis.

Grupul de la Cluj — domnul Ucu Rus, domnul Dâncu — au acceptat numirea lui Daniel David, l-au propus, l-au împins în față, la schimb cu negocierea păturei bochiste a lui Boc acolo, ca eșalonul doi să fie în întregime controlat de oamenii din anturajul lui Boc.

Pentru că acolo se fac banii, Cozmine.

Acolo există niște băieți care controlează tot sistemul de achiziții din UBB.

UBB este o întreprindere, prieteni, da?

Și practic Daniel David a acceptat să fie un fel de săgețică, de tampax din ăsta: el cu funcția, ăia cu șmenurile.

Se știu ei — că m-am mai ocupat de subiectul ăsta — îl cunosc foarte bine.

În mandatele domnului Daniel David ca rector, UBB — care este unul dintre cei mai mari proprietari de imobile, clădiri, din România, atenție, are dețineri incredibile în Cluj, cel mai scump oraș imobiliar — a achiziționat cu tone de milioane de euro nu mai puțin de trei hoteluri.

De la oameni de afaceri prăfuiți, care aveau hotelurile aproape în faliment.

Hoteluri pe care le-a cumpărat „ca să extindă baza educațională a UBB”.

HA, HA, HA!

COZMIN GUȘĂ:

Tu ne spui că le-a cumpărat la suprapreț. La un mare suprapreț.

LIVIU ALEXA:

Normal.

Și aici e o joacă: în cerc, doamna Buzoianu de la UMF, rectorița de acolo… ce să vezi? Familia ei avea un hotel.

Ce să vezi?

Hotelul ăla este astăzi la o universitate și lucrurile merg foarte bine în orașul de pe Someș.

COZMIN GUȘĂ:

O să trebuiască să discutăm subiectul UBB, pentru că Liviu Alexa v-a sugerat, este o instituție cu o importanță financiară uriașă.

Nu doar că se fac mulți bani la cei 70–80 de mii de studenți, dar este motorul adevărat de dezvoltare al Clujului în ultimele decenii, pentru că toți studenții ăștia sunt oameni care consumă, contribuie, cumpără.

La un moment dat o să trebuiască să discutăm, să vedem când se apropie și alegerile, să-l vedem pe domnul Ioan-Aurel Pop cum ne mai păcălește.

Că am văzut că își bagă o lege acum — și cu asta închei partea asta — să mai stea.

Nu-i ajunge cu două mandate, vrea să mai stea la Academie.

Toată lumea e de părere că nefăcând nimic, a făcut bine Ioan-Aurel Pop — spre rușinea lui.

Un om la care eu am ținut mult pe vremuri, am sperat mult de la el.

Încă unul dintre cei care au făcut de rușine Clujul, orașul în care eu am învățat, și tu, și familia ta trăiți.

Domnule Liviu, vă cerem în prima parte a acestei emisiuni o sinteză: gândurile legate de reacțiile în urma publicării raportului.

Raportul a fost dezbătut, a fost întors pe toate părțile de cei responsabili și de cei iresponsabili.

Aș vrea însă să ne clasifici — din punctul tău de vedere — reacțiile, indiferent ale cui: de la presă, cum am vorbit eu, până la oameni politici.

Ce au înțeles și de ce au reacționat așa?

LIVIU ALEXA:

Păi n-a reacționat nimeni.

În afară de presă, ce reacții avem?

A zis președintele României ceva?

S-a stresat? A reacționat?

COZMIN GUȘĂ:

Da, a reacționat zicând… nimic.

Nu a zis nimic. Ai dreptate.

LIVIU ALEXA:

Putem să vedem chestia asta, Cozmine, ca pe un fel de declarație de război împotriva României?

Din punctul de vedere al discuției că noi eram parteneri strategici, mie mi se pare că nu mai suntem.

COZMIN GUȘĂ:

Asta 100%.

Dar ca să-ți răspund, că m-ai provocat:

noi vom fi bătuți din două părți.

Dacă începe la Conferința de la München, peste 10 zile, bătaia între SUA și Europa — după cum eu prevăd că se va întâmpla — noi suntem exact aceia care vom fi loviți din două direcții, pentru că vom fi la mijloc.

Deci e o declarație de război multiplu pentru România.

LIVIU ALEXA:

În altă ordine de idei, „declarația de război” la care mă refer se traduce prin:

„Bă, vă lăsăm din brațe. Credeați, proștilor, că nu știm ce ați făcut în 6 decembrie? Acum cred că e oficial pentru toată lumea.”

Dacă trebuia un răspuns mai ferm, uite că a venit.

Și, din acest moment, sunteți în bătaia vântului din estul Europei și în reglajul — sau pe radarul — domnului Vladimir Putin.

Asta mie mi se pare foarte clar.

Eu aș fi așteptat niște reacții din partea MAE mai ferme, mai dure din partea premierului României, mai ferme, mai dure din partea președintelui Nicușor Dan.

Adică să spună: „Bă, Donald, du-te dracu. Bă, Congresule, dispari. Nesimțiților.”

Nu știu, să zică ceva.

Am ascultat ce ai spus, Cozmine, și cred că partea cea mai interesantă este aia cu dosarele penale, unde consider că e momentul ca niște procurori — cel puțin din România, dacă nu s-or mișca cei americani – să înțeleagă că ce s-a întâmplat în 6 decembrie nu e deloc coșer și să acționeze.

Reacțiile în România sunt exact aceleași ca după 6 decembrie: letargia populară continuă.

Nimeni nu e stresat, nimeni nu e revoltat, nimeni nu e nervos pe tot ce se întâmplă.

Ieri discutam cu un prieten comun — pe care îl știi și tu — și insinuam discuția despre haos.

El spunea: „Da, aceste stări de iritare societală vor duce la o reașezare, la un nou sistem. Acum trebuie să suportăm un pic.”

Nu, mă, prieteni. Nu.

Trebuie să suportăm continuu, pentru că haosul nu e o fază, e noua starea de fapt în care ne vom mișca — nu doar noi, ci întreaga planetă — în următorii ani.

COZMIN GUȘĂ:

Mie mi-a plăcut mult analiza ta, foarte dură. Am ascultat cele 10 minute ieri cu interes, pentru că nu îmi imaginez că îmi trimiți ceva să ascult degeaba. Și mi-a părut bine că le-am ascultat.

Aș vrea să rămânem la acest raport, dar din alte unghiuri.

Hai să zicem așa:

Dacă acest raport va deveni literă de lege în relaționarea SUA–UE — el încă nu are forma finală, va fi asumat — și e posibil să fie pus pe masă ca bornă de comportament reciproc la München, la Conferința de Securitate, care e, după părerea mea, mai importantă decât Davosul din punct de vedere al consecințelor…

Dacă aceasta va fi un fapt, dacă așa se va orienta relaționarea SUA–UE — ar fi bine să nu fie așa — atunci cum va arăta realitatea noastră românească și cea europeană?

LIVIU ALEXA:

Dacă privim în sensul larg al motivației americanilor, mă refer al actualului stablishment, ei sunt nervoși și supărați că Europa, de exemplu, punctual a amendat cu miliarde de dolari două companii foarte mari de social media, inclusiv împotriva lui Elon Musk, cu 6% din cifra de afaceri, practic acuzând Europa că prin aceste măsuri cenzurează libertatea de expresie.

Și eu cred asta.

O și simțim — ce să mai spunem? Americanii țin foarte mult la libertatea de expresie și chestia asta va conta, pentru că au și presiunea miliardarilor, care sunt foarte importanți și-l pot trozni inclusiv pe Trump în trei secunde.

Deci ei, tranzacțional, vor face chestia asta — cum ai spus.

Noi suntem fiii ploii în aceste condiții.

Prietene, noi suntem adoptatorii de serviciu ai tuturor belelelor europene, bune sau rele.

În aceste momente, presa, libertatea de expresie sunt pur și simplu strânse de gât de combinația letală dintre CNA, ANCOM și ministerul ăsta al cenzurii ascunse.

E o realitate.

Chestiile astea, americanii vor ține foarte tare.

Și România a fost găsită ca exemplu — ca punct nevralgic — în toată această discuție.

Bă, prieteni, cum ai spus tu:

„Hai, spuneți voi că Biden a sunat… și după aia vă arătăm ce s-a întâmplat în realitate.”

Iar realitatea va trebui să o știm.

Trebuie să o știm.

COZMIN GUȘĂ:

Crezi că de la acest raport, care este neglijat de unii, batjocorit de alții, exagerat de alții, naivizat…

După ce va avea forma finală și va fi asumat de regimul Trump…

Crezi că după asta va începe adevărata reorientare a geopoliticii țărilor din UE?

Pentru că în funcție de raportul ăsta așa stăm în relația dintre SUA și UE

Ia, Orban, cum vrei să fie relația? Cu SUA așa, cu UE așa, sau cu UE deloc. Crezi că ăsta va fi, sigur borna oficială poate să fie conferința de la Munchen sau altceva, dar după acest raport, după ce se vor limpezi relațiile SUA–UE (ori așa, ori așa),

va începe în sfârșit să se limpezească și soarta țărilor mai amărăștene, mai mici, mai mijlocii?

LIVIU ALEXA:

Mie mi se pare că țările amărăștene cum zici tu — dar puternice, cu mentalitate, cu demnitate — s-au orientat deja din prima zi a mandatului lui Donald Trump.

Asta este părerea mea.

Singura țară care a rămas în aer este România.

Dacă te uiți la Cehia, la Slovacia, la Polonia, la Ungaria — țările alea s-au stresat, s-au gândit că e important încă din prima zi de mandat al domnului Trump.

COZMIN GUȘĂ:

Și-au amenajat terenul, dar

eu te întreb și mai mult: vor oficializa?

Pentru că la începutul săptămânii și Friedrich Merz și chiar Meloni au insistat asupra proiectului Europei cu două viteze.

Noi, ăștia șase mari, mari economii decidem.

Poate că în replică o să vină Cehia, Slovacia, Ungaria: „Bă, decideți, dar fără noi, că noi ne orientăm.” Asta spun. Se vor și oficializa niște grupe?

LIVIU ALEXA:

Probabil că da.

Dar, repet: mie mi se pare că aceste țări s-au orientat deja, au poziții clare în ultimul timp.

Poate cea mai mare problemă pe care o văd în acest raport — și recunosc, sunt puțin dezamăgit ca cetățean — este timingul prost în care apare.

Din punctul meu de vedere, apare prea târziu.

SUA ar fi trebuit să dea mult mai devreme acest raport.

Să nu lase atâta timp să treacă.

Și îți spun și de ce: urmează mid-term-urile, alegerile mid-term, unde Donald Trump nu stă foarte bine.

Mi-e teamă să nu cumva forța sau impactul acestui raport, consecințele pe care le aștepți, să fie anulate sau diluate dacă republicanii pierd controlul într-una dintre camere. Sau în amândouă.

Trebuie să spunem așa: discuția despre alegerile anulate, despre tot ce s-a întâmplat după aceea cu cei doi președinți, cu minciuna din mai, cu frauda din mai — după părerea mea ar fi trebuit să fie pentru noi cea mai importantă problemă de dezbatere și acțiune în România.

În România, nu în America.

Și cred că, având în vedere — sper — importanța noastră în regiune, ar fi trebuit să fie o problemă și pentru SUA.

Mie mi se pare că vin un pic cam târziu.

COZMIN GUȘĂ:

Trecând în plan intern: am stabilit planul european.

Eu sunt mulțumit de evaluarea ta și de felul în care ai prezentat viitorul.

Avem mulți optimiști, mulți naivi.

Eu nu am nimic să le reproșez.

Din contră, le transmit compasiunea mea.

La mulți pot să le transmit și simpatia.

Acești naivi sau optimiști s-au entuziasmat, unii până la lacrimi, și au spus:

„Gata, au venit americanii, ne căutăm dreptatea, vine voievodul, îl realegem, vine AUR-ul, vin alegeri anticipate…”

Oricum, scenarii.

Ce le transmiți tu, conform analizei tale, legat de aceste scenarii în care ei cred — și crede-mă, nu sunt puțini, care acum cred că treburile se vor îmburda, cum se zice la Bistrița-Năsăud, de unde este Liviu Alexa.

LIVIU ALEXA:

Mă uit acum pe TikTok și chestiile astea continuă. Ai dreptate: pe orice nivel, pe orice palier de social media. Optimiștii de serviciu nu sunt puțini în România.

Nu sunt neapărat optimiști, sunt manipulabili de serviciu.

Și pentru țara asta există un program anume — manipulare — care a creat în timp un război civil mental, despre care noi am mai discutat.

În aceste momente mi se pare că noi nu observăm, dacă tot vreau să revin la ideea de haos, rahatul în care suntem.

Putem să îl analizăm?

Avem un președinte care nu contează și oricum e absent.

Avem un premier care este zombie politic, carotat chiar de partidul pe care îl conduce.

Ai mai văzut situația asta vreodată în PNL?

Să existe un președinte PNL atât de contestat și asta să nu aducă consecințe? Excluderi? Nimic? Nu știu, habar n-am… nu pot să zic expresia, că ne ceartă cu CNA-ul.

Ai mai văzut vreodată un partid care are 45% în sondaje și care să fie atât de anemic cum este AUR?

Ai mai văzut vreodată?

COZMIN GUȘĂ:

Acolo, cu PNL-ul, dacă mă întrebi, am mai văzut filmul ăsta — nu chiar așa, dar l-am mai văzut.

Dar așa ceva, nu. Să ai 45% și să bați pas de defilare ca racul, adică înapoi, nu.

LIVIU ALEXA:

Ai mai văzut vreodată justiția atât de demolată?

Adică avem ce spune despre justiție în 37 de ani.

Astăzi, Inspecția Judiciară — am înțeles — a demontat toate acuzațiile din Recorder.

Ai mai văzut vreodată ca un documentar făcut pe genunchi, bine pregătit de nu se știe cine, să reușească să distrugă mental o societate într-un timp atât de scurt?

Nu.

Mai știi vreun serviciu secret din lume care să nu respecte legea, care să nu aibă șef civil de trei ani?

Sau ai mai văzut ca la comanda militară a unui serviciu secret să fie aceeași oameni de nouă ani?

Eu nu am mai văzut.

COZMIN GUȘĂ:

Un serviciu secret cu foarte multe gherle, ca să spunem așa.

Pentru că faptul că alegerile au putut fi de două ori fraudate — cele prezidențiale — dar avem restul alegerilor, multe alte probleme… asta înseamnă că acest serviciu a avut o conducere proastă sau foarte proastă și trebuiau schimbați oamenii, nu doar Coldea.

L-am găsit pe Coldea de vinovat și îi dăm în cap lui Coldea, care sigur nu pățește nimic, e protejat.

Dar ceilalți erau acolo, erau colegii lui.

LIVIU ALEXA:

Ai mai văzut o societate în estul Europei care să nu fie stresată, să nu fie responsabilizată de toate mizeriile care i se întâmplă, cum vezi în România?

Nu.

România nu e stresată, mă.

România nu e supărată.

Asta e concluzia mea.

Ai mai văzut vreodată — asta pentru că oricum nu îl suport – ca un personaj politic — să fie ținut în hărțuiala asta juridică, așa cum e Călin Georgescu, trambalat pe la semnături și control judiciar…

COZMIN GUȘĂ:

Și să nu îl intereseze. Să fie optimist.

Adică el știe că nu i se întâmplă nimic, nu?

LIVIU ALEXA:

Da, da, da. Ce frumos.

Ai mai văzut vreodată vreo țară în care pedofili, agresori sexuali duri, să fie eliberați a doua zi, liniștiți, trimiși acasă?

La Cluj este acum un scândalău că postul comandant al jandarmeriei, un bătrânel aparent bonom de 60 și ceva de ani, tocmai a fost reținut pentru că a agresat sexual o fată de 17 ani.

Cu trei zile în urmă de arestare, prefecta Clujului Maria Forna se pupa cu ăla pe la dineuri, pe la tot felul de șușanele oficiale, el era de fapt un pedofil, un abuzator.

COZMIN GUȘĂ:

Deci tu ne spui că aceste aberații pe care le prezinți trebuie să ne ducă la concluzia că am primit tratamentul cuvenit, cu fraudarea alegerilor, cu raportul american, cu tot ceea ce se întâmplă.

LIVIU ALEXA:

Cei care au apăsat pe acest scenariu violent — și deja nu mai e scenariu, e realitate — au știut foarte bine ce fac, au știut foarte bine pe proiecțiile lor cum va reacționa acest popor. Adică nu va reacționa. Și gata.

Că se mai stresează domnul Gușă, că se mai stresează domnul Alexa, domnul Man, ziariștii, despre această problemă… Avem deja un an și o lună de când s-au întâmplat toate astea. Și ce? Și ce?

COZMIN GUȘĂ:

Da.

Deci optimiștii sau naivii, indiferent cum i-am denumit, tu le transmiți: fiți pe pace că nu se va întâmpla nimic din ceea ce voi visați că se întâmplă.

LIVIU ALEXA:

Sunt aceiași optimiști care scandau pentru Iohannis acum 9 ani. Tocmai mi-a apărut o poză de la Mișcarea Rezist, din ianuarie, când ieșeau la plimbare. Nu?

Sunt oamenii care credeau în dreptate, în justiție transparentă, într-un președinte onest, care după aia s-a pișat pe ei. Mă iertați.

Sunt aceiași oameni care ne-au băgat pe gât Roșia Montană, că vin ăia să ne otrăvească apele, să ne fure aurul.

Sunt aceiași oameni care ne-au stresat că Dragnea nu știu ce vrea să facă, când de fapt miza era cu totul alta, a statului paralel.

Sunt aceiași oameni care plâng puțin, pun 17 lumânări la comemorarea incendiului Colectiv, și după aceea se duc acasă liniștiți.

Sunt aceiași oameni care fac petiții cu Declic sute de mii și ies în stradă 17.

Haos.

Haosul este noua politică de stat.

COZMIN GUȘĂ:

Hai atunci, venind prin acest preambul al stării la zi, ca și concluzie la raportul care ne-a venit…

Stai puțin, că mai am o paranteză.

Mihai Gâdea, la o comandă — nu știu a cui — dar a fost foarte agitat. Trebuia să ia niște calmante. Am crezut că își dă duhul în emisiune aseară. Tu n-ai avut timp că ai pictat. Dar eu am avut curiozitatea, prima dată în anul 2026, să mă uit timp de două ore la toate televiziunile.

Mai mult m-am uitat la Antena 3, pentru că era foarte, foarte mare agitația.

Se urla: „nucleara! vine nucleara! nucleara!”

Făcea câteodată ăsta — nucleara a fost o compilație de date oferite de serviciile secrete, din așa-zisul raport secret dat CSAT-ului, dar e limpede că datele sunt mai recente — și o manipulare contrafactuală în care vinovat de acest raport din SUA ni s-a prezentat că este AUR.

Acum, eu fiind un critic activ al AUR, sunt liber să spun și să le iau apărarea în mod pragmatic: oricine merge la Unchiu’ Sam și este partid politic sau politician scoate banul din buzunar.

Unchiu’ Sam nu te primește dacă nu-l plătești. Unchiu’ Sam nu are sentimente. Trebuie să dai bani.

Dar ei au ajuns să-i pună la zid pe cei de la AUR că s-au dus acolo și au dat bani.

Mai că cereau dosar penal formulat de Lulea eventual, din cât am înțeles eu din distribuția de acolo.

Să vedem ce se va întâmpla în continuare.

Această isterizare a presei… Mai avem și altfel de isterizări, dar acum avem o isterizare a unor jurnaliști care au făcut și presă bună, nu au făcut presă proastă tot timpul.

Ce reprezintă pentru tine, în acest decor al raportului?

Cine urlă prin acești ziariști de pe ecran?

LIVIU ALEXA:

O reacție a statului paralel, probabil, a serviciilor, la incredibilul lobby al AUR.

Dacă putem pune așa în context, înseamnă că AUR a făcut un lobby extraordinar de eficient. Pe bani sau nu, domnul Gușă, ce mă interesează pe mine? Până la urmă își folosesc banii dacă sunt legali, asta este.

Dar au reușit ce nu a reușit statul meu — Ministerul Afacerilor Externe și Ambasadorul României la Washington — să lobizeze ideea, de altfel reală, că în realitate alegerile au fost fraudate.

Bă, felicitări, George Simion. Felicitări, AUR, că ați reușit asta.

Restul? Statul nostru ce face?

Asta e contrareacția? Să-l pui pe Gâdea două ore, cum ai spus, să ventileze niște cifre?

Păi, ziceți, bă: ce a fost acolo?

Ce tot scoateți, bă, rapoarte TikTok? Hai să discutăm.

Alegerile anulate… au fost anulate de cineva.

Vrem nume, prenume, clasă.

Să vină cu părinții la școală.

Vrem să se stabilească infracțiunile, domnul Gușă.

Este lovitură de stat? Ce este?

Vrem să știm manipulatorii.

Vrem să știm oamenii care, de-a lungul anului 2025 până în mai, s-au ocupat de prepararea și fezandarea societății pentru acel simulacru de alegeri.

Vrem să știm oamenii care, până în 6 decembrie 2024, au pregătit tot acest scenariu, l-au analizat, l-au perspectivat.

COZMIN GUȘĂ:

Deci toți ăștia pe care i-ai prezentat generic, ei sunt cei care zbiară prin plămânii unui Mihai Gâdea.

De fapt, despre ei vorbește. Gâdea nu era implicat.

LIVIU ALEXA:

Dacă Călin Georgescu este un infractor, un atentator la statul român, atunci vreau să știu de ce Rareș Bogdan nu are în acest moment dosar penal pentru sprijinirea lui Călin Georgescu.

Pentru că toate sursele, articolele de presă, îl indică pe Rareș Bogdan ca principalul creator al campaniei și sprijinitor financiar — prin firma Kensington — al campaniei lui Călin Georgescu.

Dacă Călin Georgescu este…

COZMIN GUȘĂ:

Treaba menționată în raport, Liviu. Le reamintesc celor care ne urmăresc:

Nu că rușii l-au ajutat pe Călin Georgescu — americanii spun că rușii nu l-au ajutat — dar spun că un partid politic, PNL-ul, l-a ajutat pe Călin Georgescu, a finanțat campania.

LIVIU ALEXA:

Din acel partid politic, surse politice, nume de lideri PNL, l-au menționat pe Rareș Bogdan ca fiind generatorul și instigatorul pentru promovarea lui Călin Georgescu.

Nu mă interesează rațiunile, ce o fi crezut Rărășică, ce nu a crezut. Mă interesează că s-a întâmplat.

Această firmă Kensington nu este la prima șmecherie. Nu este la prima acțiune în care se implică pentru manipulare sau fraudare.

De ce nu discutăm despre Kensington?

Câți bani au intrat acolo? La ce s-au folosit?

E prima oară?

Nu — o spun eu că nu.

COZMIN GUȘĂ

Dacă ai folosit numele Rareș Bogdan, Kensington, Călin Georgescu… ele au un iz de SIE.

Adică eu nu dau cu parul: la Călin Georgescu am spus-o direct că e pilotat de SIE; la firma Kensington bănuiesc și la Rareș bănuiesc.

Eugen Nedelcu este un tip care ghidonează mulți oameni din viața politică și din presă.

E un joc al serviciilor pentru care oameni responsabili sau de responsabilizat în această campanie nu sunt atinși?

LIVIU ALEXA:

Decizia de anulare a alegerilor crezi că se putea lua fără politicieni de la vârful statului și fără servicii?

Lasă judecătorii — bine ai spus — judecătorii au fost instrumentele.

Crezi că se putea lua?

Înseamnă că discutăm, dacă vrem, dacă nu, de un grup infracțional.

Nu se putea lua decizia aia — nu putea să sune Ciolacu doar el sau Iohannis doar el… să vorbească cu Ursulica.

COZMIN GUȘĂ

Deci misiunea noastră — a ta, a mea, câtor va fi — acum, în urma raportului, este să identificăm acest grup infracțional organizat, care zbiară prin intermediul unora din presă.

LIVIU ALEXA:

Misiunea nu ar trebui să fie a mea, sau a lui Gușă, sau a lui SRS.

Misiunea ar trebui să fie a procurorilor.

Și de un an și ceva procurorii se uită în stânga.

Și Voineag își face PR cu dosarul avocatei și peagăre.

Bravo, bun dosar, dar e PR.

Băi, Voineag… ia mai scoate, mă, mâncațiași! Ia mai scoate, mă, dosare, mă.

Hai să vedem dosare adevărate.

Dosar cu Grindeanu, dosar cu Rareș Bogdan, dosar cu Ciucă.

Putem face să vedem și noi ce s-a întâmplat cu milioanele date pe cărțuliile lui Ciucă și pe panotaj?

Bă, băiatule… adică ce dreacu facem aici, mă, băiatule?

Ori suntem băieți, ori suntem golani, ori nu mai suntem.

COZMIN GUȘĂ

Milioanele de acolo și miliardul de pe vaccinuri, nu?

LIVIU ALEXA

Lasă-l pe Voineag.

Eu tot insist, băi, eu tot insist ca un prost. Îmi cer iertare.

Parchetul General mai există?

Antena 3 mai există?

Parchetul mai există?

Da, mă, DNA. Da, mă, DIICOT, atribuții.

Dar ăștia de la Parchetul General, ce mama lui proces-verbal fac, măi băiatule?

Că ei sunt, practic, elementul de urmărire penală, de acuzare, în acest caz.

Restul sunt parchete specializate, dacă le putem considera așa.

COZMIN GUȘĂ:

Iuliana, o să te rog din știrea noastră de astăzi cu expoziția domnului Alexa să descarci 3–4 imagini. Care îți plac ție. Nu toate.

Te lăsăm pe tine să decizi.

Știu că va fi greu, dar asumă-ți.

Nu se supără Liviu, că nu e supărăcios la chestiile astea.

Mai ales că te știu ca pe mine, o amatoare în materie de pictură, așa că alegerile noastre

De ce?

Pentru că până la urmă, ajungem și la responsabilizare, pusă sub sintagma dură, dar foarte inspirată.

Așa ți-ai intitulat expoziția.

Habar n-aveam eu — care se presupune că știu cel mai mult despre ceea ce faci.

Mi-ai făcut o surpriză zilele trecute când am aflat că se va intitula „Noi suntem Apocalipsa”.

Fantastic!

Și e foarte corect din toate punctele de vedere.

Dar până să ne explici asta cu starea ta de spirit, care te-a îndemnat să pictezi prea-plinul tău artistic —prea-plinul tău uman care te-a dus acolo — aș vrea să desenez niște perspective.

Oamenii care ne urmăresc pe noi au inteligență peste medie. Doresc să afle.

Sunt sau nu sunt de acord cu noi, cu Clubul de Gândire. Ne urmăresc ca să afle sau ca să se oblige să gândească.

Dar marea majoritate — sunt convins — nu mai reușește să discearnă perspectivele.

E și foarte greu.

Și pentru tine e greu să ți le clarifici, deși stai toată ziua cu ochii pe toate știrile, le analizezi, le întorci pe toate părțile, te uiți de la chinezi la arabi, la americani, peste tot.

Dar chiar și așa, hai să încercăm cu ocazia emisiunii de astăzi, care e un soi de bornă din mai multe puncte de vedere, să faci o evaluare:

La ce se pot aștepta și la ce nu se pot aștepta în niciun caz — apropo de optimiști sau naivi?

Să încercăm, sigur, cu tot subiectivismul de care ești în stare, că asta e viața,interpretarea ta personală, să spui ceva de perspective.

LIVIU ALEXA:

Cred că 2026 va fi — și n-am mai simțit noi de mult chestia asta — un an al dezastrului economic al României.

Iar asta, pentru prima oară anul ăsta, ne va afecta în multe feluri.

Este anul în care am fost anunțați…

Apropo, trecem peste mizeriile descoperite de Gândul, cum s-a făcut deficitul ăla din pix…

Anul ăsta va trebui să întoarcem înapoi undeva la 30 și ceva de miliarde de euro.

Atenție!

Nu dobânzi — nu doar dobânzi.

Să le întoarcem.

Suntem singurii cretini de pe planeta Pământ care au luat împrumuturi scurte de 5 ani, 6 ani, în COVID, și care le și returnează.

Suntem singurii handicapați de pe planeta asta.

Eu mi-aș lua, frate, consultanți de la statul grec. Să învățăm de la greci cum să nu plătești datorii și să le rostogolești.

O țară ca România…

COZMIN GUȘĂ:

Dar crezi că au făcut-o din neștiință sau obligați?

LIVIU ALEXA:

Mă interesează?

Mă interesează că ai fost un lider prost, nesimțit?

Nu știu dacă ai luat parandărături sau nu.

Nu mă interesează.

Mă interesează că situația este de fapt asta.

Mă interesează de asemenea, să știu de ce, în fiecare an — și asta iarăși va fi o consecință, o să o vedeți, de construcție și de revoltă — România nu reușește să propună și să adopte bugetul în luna decembrie.

Bă, dar nu se poate.

De 10 miliarde de ani aceeași problemă.

Mă întreb cum funcționează acest stat, Cozmin Gușă? Te rog explică-mi.

Zi-mi cum mama naibii funcționează acest stat? Dacă bugetul va fi adoptat în aprilie și implementat în mai…

Din ce trăiește țara?

Sinecurile, trecem peste, parandărăturile…

Bă, dar totuși sistemul de organizare — cum rezistă?

Fără finanțare timp de patru luni dintr-un an?

Ce rahat este situația asta?

COZMIN GUȘĂ:

Am o explicație. Chiar dacă întrebarea ta către mine a fost oarecum retorică, mă învrednicesc să dau o explicație

Ilie Bolojan, care a suferit din experiența mea de viață — care e destul de extinsă, cea mai radicală transformare în ultimii 20 de ani, de când îl cunosc — nu am mai văzut așa ceva.

Ilie Bolojan, la ora asta, este o marionetă.

Nu mai este bun de nimic. Dar este bun să fie marionetă.

El execută un plan fără să mai discute, fără să mai negocieze.

Ilie Bolojan nu mai este cel care comenta la ce zicea Băsescu, care comenta la ce zicea Iohannis și comenta, a făcut destule lucruri.

Așa și-a făcut și legenda.

Ilie Bolojan este un executant perfect.

A nu avea buget în decembrie, ăsta este răspunsil meu, este un dictat al Uniunii Europene, care le transmite tuturor primarilor din țara asta, tuturor consilierilor locali, municipali, județeni, președinților de consilii județene:

„S-a schimbat jupânul. Noi suntem jupânul. Ilie Bolojan este organul nostru și vă va da bugetul când vrem noi, când vrea mușchiul nostru, noi suntem șefii, băi, Colonia România”.

Nu ne spune nouă cetățenilor — că noi sigur suntem mai activi, noi ne batem cu ei, tu, eu, încă câțiva.

Nu.

Le transmite șefilor noștri administrativi.

Transmite lui Boc, de la tine, de la Cluj și consilierilor — care oricum știau.

Transmite primarului meu din Cornu: „noi suntem șefii, noi ăștia de la Bruxelles, noi vă dăm bugetul când vrem noi.”

Asta e răspunsul pe care ți-l dau.

LIVIU ALEXA:

Ieri am discutat cu trei oameni de afaceri și acum m-am dus mai departe cu consecințele acestei construcții economice.

Toți îmi spuneau — îmi dădeau înapoi feedback — că resimt o stare de incertitudine mai apăsată decât în alte crize.

Mi-au spus: nu neapărat că o ducem rău, pur și simplu suntem stresați că nu știm ce va fi. Nu avem în cap niciun fel de perspectivă.

O economie în nas va duce inevitabil la o luptă pentru pâine, pentru fiecare, pentru bănuțul propriu, pentru pâinea pusă pe masă.

Iar chestiile astea nu au cum să aducă lucruri bune.

Altă perspectivă. Mai zice Sorin Roșca Stănescu — și am mai auzit și pe la televizor — că s-a umplut paharul și că românii vor ieși în stradă.

Îmi cer mii de scuze, dar nu cred chestia asta. S-o fi umplut paharul, dar românii obișnuiesc să îl bea până la capăt.

Paharul ăla cu amar — este și expresia: „să beau paharul cu amar până la fund”.

Ca într-un fel de șarpe care își înghite coada, românii își tot beau amarul: paharul iară se golește și iară se umple, pentru că avem un nivel de toleranță la abuz extrem de ridicat.

Simplu.

COZMIN GUȘĂ:

Hai să revenim la perspective. Avem nivel de toleranță la abuz, vom fi abuzați. Oamenii de afaceri, inclusiv cei cu care ai vorbit, sau poate alții cu care încă nu ai vorbit, tu fiind foarte integrat cu mediul de business, ca așa ți-ai putut ține afacerile în presă, colaborând cu cei din mediul de business, poate că își mută sau nu afacerile, dar să revenim la perspective. În ce crezi pentru 2026?

LIVIU ALEXA:

Cred că parteneriatul dintre domnul Nicușor Dan și domnul Grindeanu va continua.

Cred că domnul Bolojan va fi lăsat să rămână premier ca să mai deconteze cel puțin până în martie–aprilie rahatul pe care l-a făcut. Oricum domnul Bolojan are agenda lui. Agenda este una specială și pe care românii nu o prea văd: aceea de a ajuta mediul de afaceri corporatist al multinaționalelor să se dezvolte și mai bine.

Pas cu pas, încet cu încet, săptămână cu săptămână mai face câte ceva în folosul lor.

Scrie cineva aici pe net că ne vinde la bucată. Da, și asta — bravo.

Doamna Oana de la „Dăruiește Viață” s-a apucat deja de treabă.

Trebuie să ajungem și la companiile mari. Trebuie să vindem tot ce avem în țara asta, să ne lăsăm în curul gol, dacă așa zice Bolojan.

COZMIN GUȘĂ:

Cine va mai munci și cine va mai consuma?

Am dat exemplu atunci când am scris editorialul.

Mai repet, că între timp s-a dublat audiența, să vadă și cei noi, să ne audă.

La mine, în Cornu, la mini-market-urile noastre onorabile, frumoase, bine făcute — într-o comună de 3000 de locuitori — față de ianuarie anul trecut, a scăzut la 50% volumul de vânzări.

Deci nu mai sunt bani.

E limpede. Că oamenii nu s-au mutat. Tot ăia sunt.

Cine va mai consuma și cine va mai munci?

Pentru că oamenii de afaceri ți-or fi spus ieri, nu ți-or fi spus, or fi vorbit doar despre incertitudini, dar peste tot în România se dau oameni afară.

Crește numărul de șomeri. Afacerile nu cres.

LIVIU ALEXA:

De aia spuneam, Cozmin, că anul ăsta va fi primul an de realitate dură din punct de vedere economic.

2021–2022 România a trăit frumos pe împrumuturi. Românii au acceptat să fie șpăguit moral și financiar prin statul acasă în pandemie. O să zici că n-a fost vina lor, dar au acceptat să fie subvenționați prin aceste împrumuturi.

2023, 2024, 2025 — împrumuturi fără număr, fără cap, luate pentru pensii mărite.

Aduceți-vă aminte că domnul Ciolacu mărea salariul minim de parcă era patron de firmă!

Și toate astea n-au cum să nu aducă consecințe.

Noi am mai trăit cât de cât onorabil în ultimele patru luni prin injecțiile intenționate ale Bruxellesului, probabil la comanda Ursulei von der Leyen, ca să aplatizeze posibila revoltă socială.

Dar șmecheria s-a terminat. S-a terminat.

Va fi anul în care vom deconta tot ce am acceptat în ultimii ani. Indiferent că am acceoptat în buzunarul propriu, sau pensii mărite, sau am acceptat ca stare de fapt și nu am reacționat.

COZMIN GUȘĂ:

În continuare aș vrea să dai mesaje pentru optimiști sau naivi și să le spui câteva dintre lucrurile pe care nu și le vor mai permite — deși nu-și dau seama, că au trăit foarte fericiți.

Vacanțe?

Restaurante?

Ne cumpărăm haine?

Mese în oraș?

Astea vor mai fi în continuare în 2026 până la finalul anului?

LIVIU ALEXA:

Un lucru special în România — dar puțini îl remarcă — este prețul foarte mic al alimentelor de bază din marketuri.

Este o modalitate de control.

Dar tot ce înseamnă aceste „expenditures” pe care românii le-au avut în ultimii ani — nu o să mai existe. Îmi cer scuze la domnii români

Nu o să mai existe mașini noi.

Nu o să mai existe iPhone-uri cumpărate.

România a dus-o foarte bine în ultimii ani — dar pe premise false.

Aseară mă certam cu cineva, un prieten mai socialist extremist, era revoltat de inechitatea socială: că nu se poate ca un om care are 78 de ani cu 50 de ani de muncă să aibă 6300 lei pensie la Cluj și altul 3300 la Vaslui.

Nu putem judeca așa, prieteni. Adeseori lucrurile au fost despre alegeri personale. Și pentru oameni care au lucrat în sistemul de stat până în `89 adeseori sunt nuanțe după `89. Adesea au lucrat la firme private, adesea au lucrat la firme private care i-au ținut pe salariul minim sau fără carte de muncă, așa că nu puteți compara mere cu pere.

Putem compara lipsa de dezvoltare din județele Moldovei sau din sud sau din estul României. Aia e altă discuție.

Ai altă discuție de ce în Târgu Jiu există doar stadion – ăla e cel mai scump lucru de acolo, cea mai mare investiție, și restul infrastructurii e praf.

Putem discuta de ce la Vaslui cel mai important magazin din localitate este Pepco.

Putem discuta.

Dar asta ține și de voi, prieteni, să vă uitați în oglindă, să știți că ați votat niște papagali care v-au mințit în continuu.

Ați votat hrebenciuci, pui de hrebenciuci, ați votat bădălăi, ați votat ce vreți voi.

Ați votat bocalăi, ați votat Falcă, ați votat…

COZMIN GUȘĂ:

Până când să ajungem la, mai am o ântrebare, până ajungem la „Noi suntem Apocalipsa”, vreau să mai stabilim un lucru să vedem dacă e așa sau nu e așa.

Românii s-au lăsat abuzați în plan electoral. Le-au fost furate alegerile, n-au comentat, nu s-au bătut pentru dreptul lor.

La ultimele alegeri astea discutate de americani, chiar voievodul le-a spus să stea acasă.

Să nu se bată.

A venit și George Simeon – „stați în casă, nu ieșiți, nu ieșiți, nu ieșiți”.

A venit și Anca Alexandrescu – „ stați, stați, stați că statul se va ocupa, va fi bine”.

Marius Tucă – „stați acasă”.

Ăștia care sunt guralivi astăzi, voievodiți astăzi…

Îmi pare rău, sunt colegii noștri, dar nu suport pandaxia asta, cum zicea Caragiale.

Nu mai contează asta cu democrația, a fost furată.

Până în acest moment politicienii s-au prefăcut îngrijorați de starea veniturilor populației.

Întrebarea mea este: Nu crezi că, văzând lipsa de reacție a populației, politicienii NU vor mai fi îngrijorați nici măcar de sărăcirea populației și de sărăcie?

Stați, băi, săraci, că oricum nu ieșiți în stradă! Ne-am prins eu. Nu v-a interesat democrația.

Nu crezi că se va schimba în mod radical abordarea politicienilor care plâng de mila poporului și îl vor lăsa să sărăcească?

LIVIU ALEXA:

Au fost vreodată politicienii din România responsabili și cu bun simț?

COZMIN GUȘĂ:

Nu. Niciodată.

Dar știi… subvenționau puțin la energie, mai făceau acolo ceva, „să nu ne sară ăștia în cap”, dădeau ajutorul social.

S-ar putea să nu mai fie nici zona asta.

LIVIU ALEXA:

Când statul paralel va observa pe radarul social că lucrurile se împut, le va ordona cel mai probabil politicienilor să mai miște un pic la potențiometru cu cașcaval.

Dar, domnul Gușă, Ca la filmele porno, ne precede reputația și ne împovărează trecutul.

Iar trecutul spune că trebuie să dăm banii înapoi pe care i-am luat împrumut de-an pixu.

Nu i-am luat long-term, nu i-am rostogolit, n-am negociat altceva.

Ne-am împrumutat scump și mult, banii i-am mâncat, ne-am trezit mahmuri și cu buzunarele goale și cu portăreii la ușă.

Asta e realitatea prieteni

Sorin Roșca Stănescu observa că am depășit deja 1300 de miliarde datorie publică, 1,3 trilioane.

Stați liniștiți. O să urcăm spre 1,6–1,7.

Urcăm, urcăm, prieteni. Pentru că nu există altă soluție în acest moment.

Soluția unei reforme — poate dacă ar fi fost implementată de domnul Bolojan, dar aia a fost o mizerie — nu este tolerată nici de români.

Românilor nu le place să se sacrifice.

Românilor le place să spună „lasă să se sacrifice Gușă!”.

Românilor nu le place să acționeze.

Nu le place să se revolte decât vocal: „Du-te, dracu’, Gușă, că nu pot să ies acum în stradă să protestez, că e frig. Hai mai la vară.”

„Și eu nu pot sâmbătă, că trebuie să mă duc cu copilul la călărie.”

„Puteți pune protestul vinerea? Vinerea nu pot, că este Românii beau ciment.”

COZMIN GUȘĂ:

Uite așa am ajuns la sintagma „Noi suntem Apocalipsa” așa cum se intitulează expoziția ta de pictură.

Pentru cei care ne urmăresc, dar o să te rog să explici că sunt foarte mulți care ne urmăresc audio și nu vreau să-I văduvim de aceste impresii pe care tu le ai.

Liviu, Noi suntem Apocalipsa, pricep și eu, tu poți să completezi.

Originea răului care duce la Apocalipsă stă în atitudinea fiecăruia dintre noi, individuală și de grup. Ca să explic sociologic cum ar fi profesorul Vasile Dîncu, un alt talent murit speranță al politicii românești.

Te ascultăm.

Aș vrea să ne explici puțin cum ți-a venit ideea. Știai despre tine că ești în stare se pictezi? Adică dacă ai mai făcut de-a lungul vieții și cum ai ajuns să ai 20 de tablouri într-un an de zile?

Ascultăm cu atenție.

LIVIU ALEXA:

Ideea de Noi suntem Apocalipsa a fost de fapt dedicația mea pe romanul 2100 pe care o dădeam cititorilor.

2100, un romat destopic care se concentrează pe sfârșitul lumii, la sfârșitul anului 2100 și vi-l recomand, poate vi-l comandați.

De acolo mintea mea — care, ca și a ta, nu încetează să ruleze idei, să fie curioasă — a creat primele concepte pentru aceste tablouri.

Așa cum spuneam și în crezul meu artistic, în cer scuze că mă asemui unui artist, dar cred că sunt un artist, sunt un artist de fapt, nu doar cred, nu am studiat pictura, dar am pictat și înainte, așa cum ascult sau cânt la pian sau alte instrumente, așa cum îmi propun de exemplu sa scot un album de muzică, poate în 2027, că simt această nevoie de a scoate din creier lucruri pe care să le arăt lumii. O fi din orgoliul, sau un exercițiu de narcisism, așa să fie, îmi asum.

Noi suntem Apocalipsa mă arată pe mine altfel decât ce sunteți obișnuiți. Suntem oameni complecși, și eu, și tu. Nu arătăm întotdeauna totul, nu arătăm toate cărțile din mână, dar în particular știm unul despre altul ce ne poate capul și poate că asta a fost o supriză și pentru mulți dintre prietenii mei să vadă această expoziție pusă în aplicare.

deja:

dar nicidecum în forma asta concentrată.

Faptul că în ultimul an am scos 20 de tablouri vine dintr-o presiune interioară:

trebuia să scot din cap ce era acolo.

Noi suntem Apocalipsa prieteni pentru că nu este nevoie de niciul fel de sfârșitul lumii, nu e nevoie de extratereștri, nici de venirea lui Iisus. Eu tot am obiceiul să spun că dacă domnul Iisus Hristos, eu sunt credincios, ar veni acum pe pământ, internetul l-ar lua la mișto și l-ar trimite la Glovo să lucreze ceva, să nu stea pe pământ așa. Adică s-ar găsi niște idioți care să aibă o părere.

Și atunci, eu pun în aceste tablouri, după cum vedeți, o grămadă de probleme mentale pe care vi le pun pe masă și pe care vă invit să le disecați.

Noi suntem Apocalipsa pentru că noi facem, de când suntem trăitori pe acest pământ, npoi facem răul, noi îl producem;

Noi am produs tot răul:

– războaie,

– pandemii,

– opresiuni, noi acceptăm opresiunea.

– instingăm la ură,

– invalidarea celuilalt,

– am vrea să mâncăm „capra vecinului”.

Nu e nevoie de nicio apocalipsă biblică,

Nu e nevoie să mergem la nicio Judecată de Apoi. Nici nu cred că am fi primiți, sincer, la cât de mult rău am făcut pe acest pământ, cu toții.

O să am aceste 20 de tablouri, din 11 februarie, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, mulțumesc lui Lucian Năstasă-Kovaci, directorul de acolo, curatorul expoziției mele.

Nu am de gând să fiu un episod pasager în această „industrie”. Din contră, am de gând să continui. Următoarea mea expoziție personală va fi despre demoni. O să vă placă, zic eu, foarte tare. Am fost plăcut suprins de reacțiile de pe internet.

Oameni care au zis „wow, ne place, sunt foarte intrigante, sunt ciudate”. Am și primit deja primele oferte de vânzare. M-am șocat și prețurile care mi-au fost propuse. Așa că sper din suflet să fie un succes. Nu neapărat pentru a-mi gâdila mie orgoliu, ci pentru că chiar cred că m-am străduit. M-am străduit mult să arăt că merit să fiu numit artist.

COZMIN GUȘĂ:

Spune-ne te rog, cel puțin pentru cei care nu sunt acomodați cu domeniul, dar și pentru cei care sunt acomodați, că toți avem stresul ăsta de la orele de desen. Eu de exemplu eram foarte bun la desen tehnic. Țin minte și acum. Pac la rezolvam. Știam să desenez și piesele, dar la desen artistic eram un dezastru. Ăia nu am mai testat-o cu culorile, dacă știu să le îmbin, dar ora de desen era un chin pentru mine, spre deosebire de cea de desn tehnic unde îi ajutam și pe colegi. Deci toți avem în memorie chestiile din școală cu desenul

Cum te-ai apucat? Ai luat pensula, ai luat vopseaua și ai dat drumul? Sau ai luat creionul prima dată și ai avut niște schițe?

LIVIU ALEXA:

Și, și. E foarte interesant pentru mine. Dar e un proces. Mai important decât ce pictezi și cum pictezi, este conceptul. Trebuie să ai, după părerea mea, un trend sau o presiune tot mai mare pe artiștii importanți să pună pe concept. Dacă observați și din aceste pânze pe care le-a prezentat Iuliana. toate transmit ceva. Poate nu transmit o poveste, ci vă invadează cu întrebări.

Am îngeri căzuți și plictisiți care stau la încărcat ca mașinile electrice și scrollează pe mobil. Am o icoană. Am, de exemplu, o pânză care nu este aici prezentată —

Cozmin Gușă:

Trebuie să ațâțăm curiozitatea să vină la expoziție. Eu bănuiesc că o să vrei să faci și la București o expoziție.

LIVIU ALEXA:

Am un pilot de Formula 1 crucificat. Este pe cruce și am intitulat pânza Saint-Schumi. Ca o metaforă, o ironie la ceea ce se întâmplă marelui sportiv de aproape 12 ani… e ținut pe aparate, familia îndurerată, dar care ciugulește în continuare faima. Și am încercat să-mi închipui, fără să-i pun mutra, doar să-l metaforizez, să îmi închipui această situație.

Lumea pe care o propun nu e blasfemică. Niciodată nu îmi permit așa ceva.

Am o icoană în care, în loc de fața Mariei, este un emoji. Nu e o miștocăreală. Noi am făcut din religie și din Dumnezeu o miștocăreală. Noi am desacralizat totul. Noi ducem credința pe telefonul mobil. Noi facem live-uri la înmormântări. Noi ne bucurăm de Crăciun sau Halloween adoptând lucruri care nu au nicio legătură cu nașterea Domnului. Nașterea Domnului este principalul motiv de bucurie de Crăciun, nu Moș Crăciun, nici Moș Gerilă, nici Spiridușul, nici Renul. Paștele nu e despre iepuraș, ci despre sacrificiul lui Dumnezeu pe cruce.

Nu e important să ne mascăm în iguane și zombi și demoni de Halloween, ci să înțelegem și să respectăm morții, să îi comemorăm, să nu îi aruncăm în uitare.

Noi am făcut toate astea deja. Eu doar arăt oamenilor ce au devenit.

Într-o altă pânză am o domnișoară în adidas și bluză modernă care face live la crucificarea lui Iisus. Asta facem. Asta facem.

COZMIN GUȘĂ:

Dar cu luptătorul de sumo?

LIVIU ALEXA:

Expoziția are patru niveluri de abordare: despre sacru, despre coșmaruri, despre sfârșitul lumii. Acolo discut despre temerile pe care le avem și nu le rezolvăm decât în somn.

Purtăm coșmaruri pentru că nu suntem în stare să ne înțelegem. Puțini oameni sunt sinceri cu ei înșiși. Și care discută cu ei înșiși. Puțini recunosc că au probleme. În jurul meu e plin de oameni care poate le acceptă, dar nu le rezolvă. Despre asta vorbesc.

Luptătorul de sumo și Kermit într-un tango la sfârșitul lumii — e o ironie, o desacralizare a dansului.

Mai am un copil care-și toarnă în cap un pahar de lapte în fața unei girafe troiene — pierderea inocenței. Pentru incența copiilor noștri se pierde mai devreme decât datul social. Avem copii de 11–12 ani fumează IQOS, se boiesc. Uitați-vă în mall-uri că te îngrozești și de întrebi ce fel de părinți sunt cei care acceptă ca fetele lor să iasă cu buricul gol, machiate în exces și în trompe cu vipe-uri. Ce părinți acceptă copiii care stau miliarde de ore pe jocuri cretine și nu se ocupă de ei?

COZMIN GUȘĂ:

Te-am ascultat cu atenție pentru că n-am vorbit despre sursa de inspirație care poate să vină chiar din coșmarurile personale. Percepția asta a ta exprimată într-un mod cu tușe groase, dure, dar armonioase. Mie mi-a plăcut foarte mult îmbinarea culorilor și aici se vede talentul în alte picturii. Prima senzație e legată de culori și felul în care culorile, acolo pe pânză se îmbină, se înțeleg unele cu celelalte.

LIVIU ALEXA:

Arta trebuie să vă nască întrebări. Nu trebuie să vă explice artistul. Cea mai mare bucurie e când cineva rămâne mirat. Mirarea n-ar trebui să se piardă. Uite, iar m-a blocat TikTok. Incredibil. Mulțumim TikTok România, mulțumim tuturor papagalilor din Ministerul Cenzurii.

COZMIN GUȘĂ:

Rușii. Nu știi cum zic ăștia? Că rușii sunt cu TikTok-ul și rușii îl ridică pe Călin Georgescu și de blochează pe tine. Facem și o ironie la final. Îți mulțumi foarte mult. Îți dorim însănătoșire grabnică.

El este răcit. Vă spun eu secretul — i-am dat o metodă să se facă mai bine, mai rapid. Nu e aspirina săracului, dar seamănă.

LIVIU ALEXA:

Mulțumesc, prieteni dragi. Vă aștept la expoziție în 11 februarie și joi, în 12, ne întâlnim din nou.

COZMIN GUȘĂ:

Mulțumim, Liviu Alexa. Prieteni, a fost o ediție deosebită, cu artă și pilde, cu această sintagmă plină de înțelesuri: Noi suntem Apocalipsa.

 

 

 

COZMIN GUȘĂ:

A fost urât editorialul meu. Știu, știu, știu, dar asta e situația.

Liviu Alexa, pe recepție…

LIVIU ALEXA:

Domnule, știți cum e: urât.

Vă salut, prieteni Goldiști, urât, dar timpurile-s căcăcioase, așa că ce să mai tot comentăm.

Acum mă uitam pe interneți. Tupeul e mare, domnule Gușă. Tupeul e foarte mare.

Uitați, domnul Daniel David. Și-a reluat comunicările față de onoratul public românesc pe blogul personal, unde ieri, de exemplu, publică un soi de reproș: că a apărut raportul UNICEF și 32% din plozii noștri sunt analfabeți funcționali.

Ca și cum mama, Crăciunica Alexa, ar fi fost ministrul educației anul trecut. Căreia îi transmit sănătate, mamei mele.

Bă, nu ți-e rușine?

Ăsta e ca și Cîțu. Cîțu își dă acum cu părerea despre orice fel de măsură fiscală. El, care a băgat România în datorii și a îngropat-o în COVID.

Daniel David își dă cu părerea despre analfabetismul funcțional al copiilor din România când el a fost ministrul educației și a fost unul PRAF.

E incredibil tupeul ăsta, dar când șopârlele se cred iguane e nasolică.

COZMIN GUȘĂ:

Și el — dacă vrei să-ți spun și eu părerea despre Daniel David — o să povestesc și un episod care nu-i face cinste președintelui Academiei Române.

Daniel David a ajuns atât de important prima dată la nivel de Cluj, de decan, după aia a ajuns și rector și după aia a ajuns atât de important în România, tot din pricina acestei atitudini a românilor: „Lasă că merge, nu contează, mare lucru…”

Când s-a pus problema să fie…

 

Vreau sa citesct mai departe!

 

… ales Daniel David rector, un grup de profesori mai patrioți și mai antisecuriști au venit la mine și mi-au spus:

„Cozmin, tu ești absolvent și ai datoria să ne ajuți să nu ajungă acest pui al lui Soros și al lui Coldea rector.”

Zic: Bine, mă, fraților, dar ce candidat aveți?

Și au venit cu un candidat — într-adevăr, nu l-am considerat cel mai potrivit, dar măcar era român: decanul Facultății de Teologie.

Și sigur că, în continuare, după Andrei Marga și chiar Ioan-Aurel Pop, nu consideram că decanul de teologie trebuia să fie rector, dar totuși le-am acceptat dorința și m-am implicat.

Printre cei cu care am discutat — și fac o dezvăluire — a fost Ioan-Aurel Pop, care era deja președintele Academiei.

Zic: „Domn’ profesor, ție ți-e tot una cine vine la rectorat?” Stim Daniel David e puiuț de securist, e din rețeaua Coldea, e antipatriot, e un psiholog mediocru

Și mi-a promis că va face tot ce îi stă în putință ca să împiedice în mod legal, lobby, lobby legal, această numire.

În loc de asta, domnul Ioan-Aurel Pop a vâslit cu ambele brațe pentru alegerea lui Daniel David.

Nu-i problemă că m-a păcălit pe mine, dar am vrut să dau un exemplu despre cum ajung oamenii mici să fie mari și după aceea să te dezamăgească — pe bună dreptate — apropo de comentariul pe care l-ai făcut.

LIVIU ALEXA:

Acolo a fost un deal, un șmen, ca să zic așa.

Discutăm de Ioan-Aurel Pop, care a frecat menta două mandate de rector la UBB, încasând salarii imense și ducând UBB-ul în cap — că UBB-ul nu se mai califică în niciun top.

Era destul de echilibrat votul la alegerea pentru primul mandat al lui Daniel David și a fost un compromis.

Grupul de la Cluj — domnul Ucu Rus, domnul Dâncu — au acceptat numirea lui Daniel David, l-au propus, l-au împins în față, la schimb cu negocierea păturei bochiste a lui Boc acolo, ca eșalonul doi să fie în întregime controlat de oamenii din anturajul lui Boc.

Pentru că acolo se fac banii, Cozmine.

Acolo există niște băieți care controlează tot sistemul de achiziții din UBB.

UBB este o întreprindere, prieteni, da?

Și practic Daniel David a acceptat să fie un fel de săgețică, de tampax din ăsta: el cu funcția, ăia cu șmenurile.

Se știu ei — că m-am mai ocupat de subiectul ăsta — îl cunosc foarte bine.

În mandatele domnului Daniel David ca rector, UBB — care este unul dintre cei mai mari proprietari de imobile, clădiri, din România, atenție, are dețineri incredibile în Cluj, cel mai scump oraș imobiliar — a achiziționat cu tone de milioane de euro nu mai puțin de trei hoteluri.

De la oameni de afaceri prăfuiți, care aveau hotelurile aproape în faliment.

Hoteluri pe care le-a cumpărat „ca să extindă baza educațională a UBB”.

HA, HA, HA!

COZMIN GUȘĂ:

Tu ne spui că le-a cumpărat la suprapreț. La un mare suprapreț.

LIVIU ALEXA:

Normal.

Și aici e o joacă: în cerc, doamna Buzoianu de la UMF, rectorița de acolo… ce să vezi? Familia ei avea un hotel.

Ce să vezi?

Hotelul ăla este astăzi la o universitate și lucrurile merg foarte bine în orașul de pe Someș.

COZMIN GUȘĂ:

O să trebuiască să discutăm subiectul UBB, pentru că Liviu Alexa v-a sugerat, este o instituție cu o importanță financiară uriașă.

Nu doar că se fac mulți bani la cei 70–80 de mii de studenți, dar este motorul adevărat de dezvoltare al Clujului în ultimele decenii, pentru că toți studenții ăștia sunt oameni care consumă, contribuie, cumpără.

La un moment dat o să trebuiască să discutăm, să vedem când se apropie și alegerile, să-l vedem pe domnul Ioan-Aurel Pop cum ne mai păcălește.

Că am văzut că își bagă o lege acum — și cu asta închei partea asta — să mai stea.

Nu-i ajunge cu două mandate, vrea să mai stea la Academie.

Toată lumea e de părere că nefăcând nimic, a făcut bine Ioan-Aurel Pop — spre rușinea lui.

Un om la care eu am ținut mult pe vremuri, am sperat mult de la el.

Încă unul dintre cei care au făcut de rușine Clujul, orașul în care eu am învățat, și tu, și familia ta trăiți.

Domnule Liviu, vă cerem în prima parte a acestei emisiuni o sinteză: gândurile legate de reacțiile în urma publicării raportului.

Raportul a fost dezbătut, a fost întors pe toate părțile de cei responsabili și de cei iresponsabili.

Aș vrea însă să ne clasifici — din punctul tău de vedere — reacțiile, indiferent ale cui: de la presă, cum am vorbit eu, până la oameni politici.

Ce au înțeles și de ce au reacționat așa?

LIVIU ALEXA:

Păi n-a reacționat nimeni.

În afară de presă, ce reacții avem?

A zis președintele României ceva?

S-a stresat? A reacționat?

COZMIN GUȘĂ:

Da, a reacționat zicând… nimic.

Nu a zis nimic. Ai dreptate.

LIVIU ALEXA:

Putem să vedem chestia asta, Cozmine, ca pe un fel de declarație de război împotriva României?

Din punctul de vedere al discuției că noi eram parteneri strategici, mie mi se pare că nu mai suntem.

COZMIN GUȘĂ:

Asta 100%.

Dar ca să-ți răspund, că m-ai provocat:

noi vom fi bătuți din două părți.

Dacă începe la Conferința de la München, peste 10 zile, bătaia între SUA și Europa — după cum eu prevăd că se va întâmpla — noi suntem exact aceia care vom fi loviți din două direcții, pentru că vom fi la mijloc.

Deci e o declarație de război multiplu pentru România.

LIVIU ALEXA:

În altă ordine de idei, „declarația de război” la care mă refer se traduce prin:

„Bă, vă lăsăm din brațe. Credeați, proștilor, că nu știm ce ați făcut în 6 decembrie? Acum cred că e oficial pentru toată lumea.”

Dacă trebuia un răspuns mai ferm, uite că a venit.

Și, din acest moment, sunteți în bătaia vântului din estul Europei și în reglajul — sau pe radarul — domnului Vladimir Putin.

Asta mie mi se pare foarte clar.

Eu aș fi așteptat niște reacții din partea MAE mai ferme, mai dure din partea premierului României, mai ferme, mai dure din partea președintelui Nicușor Dan.

Adică să spună: „Bă, Donald, du-te dracu. Bă, Congresule, dispari. Nesimțiților.”

Nu știu, să zică ceva.

Am ascultat ce ai spus, Cozmine, și cred că partea cea mai interesantă este aia cu dosarele penale, unde consider că e momentul ca niște procurori — cel puțin din România, dacă nu s-or mișca cei americani – să înțeleagă că ce s-a întâmplat în 6 decembrie nu e deloc coșer și să acționeze.

Reacțiile în România sunt exact aceleași ca după 6 decembrie: letargia populară continuă.

Nimeni nu e stresat, nimeni nu e revoltat, nimeni nu e nervos pe tot ce se întâmplă.

Ieri discutam cu un prieten comun — pe care îl știi și tu — și insinuam discuția despre haos.

El spunea: „Da, aceste stări de iritare societală vor duce la o reașezare, la un nou sistem. Acum trebuie să suportăm un pic.”

Nu, mă, prieteni. Nu.

Trebuie să suportăm continuu, pentru că haosul nu e o fază, e noua starea de fapt în care ne vom mișca — nu doar noi, ci întreaga planetă — în următorii ani.

COZMIN GUȘĂ:

Mie mi-a plăcut mult analiza ta, foarte dură. Am ascultat cele 10 minute ieri cu interes, pentru că nu îmi imaginez că îmi trimiți ceva să ascult degeaba. Și mi-a părut bine că le-am ascultat.

Aș vrea să rămânem la acest raport, dar din alte unghiuri.

Hai să zicem așa:

Dacă acest raport va deveni literă de lege în relaționarea SUA–UE — el încă nu are forma finală, va fi asumat — și e posibil să fie pus pe masă ca bornă de comportament reciproc la München, la Conferința de Securitate, care e, după părerea mea, mai importantă decât Davosul din punct de vedere al consecințelor…

Dacă aceasta va fi un fapt, dacă așa se va orienta relaționarea SUA–UE — ar fi bine să nu fie așa — atunci cum va arăta realitatea noastră românească și cea europeană?

LIVIU ALEXA:

Dacă privim în sensul larg al motivației americanilor, mă refer al actualului stablishment, ei sunt nervoși și supărați că Europa, de exemplu, punctual a amendat cu miliarde de dolari două companii foarte mari de social media, inclusiv împotriva lui Elon Musk, cu 6% din cifra de afaceri, practic acuzând Europa că prin aceste măsuri cenzurează libertatea de expresie.

Și eu cred asta.

O și simțim — ce să mai spunem? Americanii țin foarte mult la libertatea de expresie și chestia asta va conta, pentru că au și presiunea miliardarilor, care sunt foarte importanți și-l pot trozni inclusiv pe Trump în trei secunde.

Deci ei, tranzacțional, vor face chestia asta — cum ai spus.

Noi suntem fiii ploii în aceste condiții.

Prietene, noi suntem adoptatorii de serviciu ai tuturor belelelor europene, bune sau rele.

În aceste momente, presa, libertatea de expresie sunt pur și simplu strânse de gât de combinația letală dintre CNA, ANCOM și ministerul ăsta al cenzurii ascunse.

E o realitate.

Chestiile astea, americanii vor ține foarte tare.

Și România a fost găsită ca exemplu — ca punct nevralgic — în toată această discuție.

Bă, prieteni, cum ai spus tu:

„Hai, spuneți voi că Biden a sunat… și după aia vă arătăm ce s-a întâmplat în realitate.”

Iar realitatea va trebui să o știm.

Trebuie să o știm.

COZMIN GUȘĂ:

Crezi că de la acest raport, care este neglijat de unii, batjocorit de alții, exagerat de alții, naivizat…

După ce va avea forma finală și va fi asumat de regimul Trump…

Crezi că după asta va începe adevărata reorientare a geopoliticii țărilor din UE?

Pentru că în funcție de raportul ăsta așa stăm în relația dintre SUA și UE

Ia, Orban, cum vrei să fie relația? Cu SUA așa, cu UE așa, sau cu UE deloc. Crezi că ăsta va fi, sigur borna oficială poate să fie conferința de la Munchen sau altceva, dar după acest raport, după ce se vor limpezi relațiile SUA–UE (ori așa, ori așa),

va începe în sfârșit să se limpezească și soarta țărilor mai amărăștene, mai mici, mai mijlocii?

LIVIU ALEXA:

Mie mi se pare că țările amărăștene cum zici tu — dar puternice, cu mentalitate, cu demnitate — s-au orientat deja din prima zi a mandatului lui Donald Trump.

Asta este părerea mea.

Singura țară care a rămas în aer este România.

Dacă te uiți la Cehia, la Slovacia, la Polonia, la Ungaria — țările alea s-au stresat, s-au gândit că e important încă din prima zi de mandat al domnului Trump.

COZMIN GUȘĂ:

Și-au amenajat terenul, dar

eu te întreb și mai mult: vor oficializa?

Pentru că la începutul săptămânii și Friedrich Merz și chiar Meloni au insistat asupra proiectului Europei cu două viteze.

Noi, ăștia șase mari, mari economii decidem.

Poate că în replică o să vină Cehia, Slovacia, Ungaria: „Bă, decideți, dar fără noi, că noi ne orientăm.” Asta spun. Se vor și oficializa niște grupe?

LIVIU ALEXA:

Probabil că da.

Dar, repet: mie mi se pare că aceste țări s-au orientat deja, au poziții clare în ultimul timp.

Poate cea mai mare problemă pe care o văd în acest raport — și recunosc, sunt puțin dezamăgit ca cetățean — este timingul prost în care apare.

Din punctul meu de vedere, apare prea târziu.

SUA ar fi trebuit să dea mult mai devreme acest raport.

Să nu lase atâta timp să treacă.

Și îți spun și de ce: urmează mid-term-urile, alegerile mid-term, unde Donald Trump nu stă foarte bine.

Mi-e teamă să nu cumva forța sau impactul acestui raport, consecințele pe care le aștepți, să fie anulate sau diluate dacă republicanii pierd controlul într-una dintre camere. Sau în amândouă.

Trebuie să spunem așa: discuția despre alegerile anulate, despre tot ce s-a întâmplat după aceea cu cei doi președinți, cu minciuna din mai, cu frauda din mai — după părerea mea ar fi trebuit să fie pentru noi cea mai importantă problemă de dezbatere și acțiune în România.

În România, nu în America.

Și cred că, având în vedere — sper — importanța noastră în regiune, ar fi trebuit să fie o problemă și pentru SUA.

Mie mi se pare că vin un pic cam târziu.

COZMIN GUȘĂ:

Trecând în plan intern: am stabilit planul european.

Eu sunt mulțumit de evaluarea ta și de felul în care ai prezentat viitorul.

Avem mulți optimiști, mulți naivi.

Eu nu am nimic să le reproșez.

Din contră, le transmit compasiunea mea.

La mulți pot să le transmit și simpatia.

Acești naivi sau optimiști s-au entuziasmat, unii până la lacrimi, și au spus:

„Gata, au venit americanii, ne căutăm dreptatea, vine voievodul, îl realegem, vine AUR-ul, vin alegeri anticipate…”

Oricum, scenarii.

Ce le transmiți tu, conform analizei tale, legat de aceste scenarii în care ei cred — și crede-mă, nu sunt puțini, care acum cred că treburile se vor îmburda, cum se zice la Bistrița-Năsăud, de unde este Liviu Alexa.

LIVIU ALEXA:

Mă uit acum pe TikTok și chestiile astea continuă. Ai dreptate: pe orice nivel, pe orice palier de social media. Optimiștii de serviciu nu sunt puțini în România.

Nu sunt neapărat optimiști, sunt manipulabili de serviciu.

Și pentru țara asta există un program anume — manipulare — care a creat în timp un război civil mental, despre care noi am mai discutat.

În aceste momente mi se pare că noi nu observăm, dacă tot vreau să revin la ideea de haos, rahatul în care suntem.

Putem să îl analizăm?

Avem un președinte care nu contează și oricum e absent.

Avem un premier care este zombie politic, carotat chiar de partidul pe care îl conduce.

Ai mai văzut situația asta vreodată în PNL?

Să existe un președinte PNL atât de contestat și asta să nu aducă consecințe? Excluderi? Nimic? Nu știu, habar n-am… nu pot să zic expresia, că ne ceartă cu CNA-ul.

Ai mai văzut vreodată un partid care are 45% în sondaje și care să fie atât de anemic cum este AUR?

Ai mai văzut vreodată?

COZMIN GUȘĂ:

Acolo, cu PNL-ul, dacă mă întrebi, am mai văzut filmul ăsta — nu chiar așa, dar l-am mai văzut.

Dar așa ceva, nu. Să ai 45% și să bați pas de defilare ca racul, adică înapoi, nu.

LIVIU ALEXA:

Ai mai văzut vreodată justiția atât de demolată?

Adică avem ce spune despre justiție în 37 de ani.

Astăzi, Inspecția Judiciară — am înțeles — a demontat toate acuzațiile din Recorder.

Ai mai văzut vreodată ca un documentar făcut pe genunchi, bine pregătit de nu se știe cine, să reușească să distrugă mental o societate într-un timp atât de scurt?

Nu.

Mai știi vreun serviciu secret din lume care să nu respecte legea, care să nu aibă șef civil de trei ani?

Sau ai mai văzut ca la comanda militară a unui serviciu secret să fie aceeași oameni de nouă ani?

Eu nu am mai văzut.

COZMIN GUȘĂ:

Un serviciu secret cu foarte multe gherle, ca să spunem așa.

Pentru că faptul că alegerile au putut fi de două ori fraudate — cele prezidențiale — dar avem restul alegerilor, multe alte probleme… asta înseamnă că acest serviciu a avut o conducere proastă sau foarte proastă și trebuiau schimbați oamenii, nu doar Coldea.

L-am găsit pe Coldea de vinovat și îi dăm în cap lui Coldea, care sigur nu pățește nimic, e protejat.

Dar ceilalți erau acolo, erau colegii lui.

LIVIU ALEXA:

Ai mai văzut o societate în estul Europei care să nu fie stresată, să nu fie responsabilizată de toate mizeriile care i se întâmplă, cum vezi în România?

Nu.

România nu e stresată, mă.

România nu e supărată.

Asta e concluzia mea.

Ai mai văzut vreodată — asta pentru că oricum nu îl suport – ca un personaj politic — să fie ținut în hărțuiala asta juridică, așa cum e Călin Georgescu, trambalat pe la semnături și control judiciar…

COZMIN GUȘĂ:

Și să nu îl intereseze. Să fie optimist.

Adică el știe că nu i se întâmplă nimic, nu?

LIVIU ALEXA:

Da, da, da. Ce frumos.

Ai mai văzut vreodată vreo țară în care pedofili, agresori sexuali duri, să fie eliberați a doua zi, liniștiți, trimiși acasă?

La Cluj este acum un scândalău că postul comandant al jandarmeriei, un bătrânel aparent bonom de 60 și ceva de ani, tocmai a fost reținut pentru că a agresat sexual o fată de 17 ani.

Cu trei zile în urmă de arestare, prefecta Clujului Maria Forna se pupa cu ăla pe la dineuri, pe la tot felul de șușanele oficiale, el era de fapt un pedofil, un abuzator.

COZMIN GUȘĂ:

Deci tu ne spui că aceste aberații pe care le prezinți trebuie să ne ducă la concluzia că am primit tratamentul cuvenit, cu fraudarea alegerilor, cu raportul american, cu tot ceea ce se întâmplă.

LIVIU ALEXA:

Cei care au apăsat pe acest scenariu violent — și deja nu mai e scenariu, e realitate — au știut foarte bine ce fac, au știut foarte bine pe proiecțiile lor cum va reacționa acest popor. Adică nu va reacționa. Și gata.

Că se mai stresează domnul Gușă, că se mai stresează domnul Alexa, domnul Man, ziariștii, despre această problemă… Avem deja un an și o lună de când s-au întâmplat toate astea. Și ce? Și ce?

COZMIN GUȘĂ:

Da.

Deci optimiștii sau naivii, indiferent cum i-am denumit, tu le transmiți: fiți pe pace că nu se va întâmpla nimic din ceea ce voi visați că se întâmplă.

LIVIU ALEXA:

Sunt aceiași optimiști care scandau pentru Iohannis acum 9 ani. Tocmai mi-a apărut o poză de la Mișcarea Rezist, din ianuarie, când ieșeau la plimbare. Nu?

Sunt oamenii care credeau în dreptate, în justiție transparentă, într-un președinte onest, care după aia s-a pișat pe ei. Mă iertați.

Sunt aceiași oameni care ne-au băgat pe gât Roșia Montană, că vin ăia să ne otrăvească apele, să ne fure aurul.

Sunt aceiași oameni care ne-au stresat că Dragnea nu știu ce vrea să facă, când de fapt miza era cu totul alta, a statului paralel.

Sunt aceiași oameni care plâng puțin, pun 17 lumânări la comemorarea incendiului Colectiv, și după aceea se duc acasă liniștiți.

Sunt aceiași oameni care fac petiții cu Declic sute de mii și ies în stradă 17.

Haos.

Haosul este noua politică de stat.

COZMIN GUȘĂ:

Hai atunci, venind prin acest preambul al stării la zi, ca și concluzie la raportul care ne-a venit…

Stai puțin, că mai am o paranteză.

Mihai Gâdea, la o comandă — nu știu a cui — dar a fost foarte agitat. Trebuia să ia niște calmante. Am crezut că își dă duhul în emisiune aseară. Tu n-ai avut timp că ai pictat. Dar eu am avut curiozitatea, prima dată în anul 2026, să mă uit timp de două ore la toate televiziunile.

Mai mult m-am uitat la Antena 3, pentru că era foarte, foarte mare agitația.

Se urla: „nucleara! vine nucleara! nucleara!”

Făcea câteodată ăsta — nucleara a fost o compilație de date oferite de serviciile secrete, din așa-zisul raport secret dat CSAT-ului, dar e limpede că datele sunt mai recente — și o manipulare contrafactuală în care vinovat de acest raport din SUA ni s-a prezentat că este AUR.

Acum, eu fiind un critic activ al AUR, sunt liber să spun și să le iau apărarea în mod pragmatic: oricine merge la Unchiu’ Sam și este partid politic sau politician scoate banul din buzunar.

Unchiu’ Sam nu te primește dacă nu-l plătești. Unchiu’ Sam nu are sentimente. Trebuie să dai bani.

Dar ei au ajuns să-i pună la zid pe cei de la AUR că s-au dus acolo și au dat bani.

Mai că cereau dosar penal formulat de Lulea eventual, din cât am înțeles eu din distribuția de acolo.

Să vedem ce se va întâmpla în continuare.

Această isterizare a presei… Mai avem și altfel de isterizări, dar acum avem o isterizare a unor jurnaliști care au făcut și presă bună, nu au făcut presă proastă tot timpul.

Ce reprezintă pentru tine, în acest decor al raportului?

Cine urlă prin acești ziariști de pe ecran?

LIVIU ALEXA:

O reacție a statului paralel, probabil, a serviciilor, la incredibilul lobby al AUR.

Dacă putem pune așa în context, înseamnă că AUR a făcut un lobby extraordinar de eficient. Pe bani sau nu, domnul Gușă, ce mă interesează pe mine? Până la urmă își folosesc banii dacă sunt legali, asta este.

Dar au reușit ce nu a reușit statul meu — Ministerul Afacerilor Externe și Ambasadorul României la Washington — să lobizeze ideea, de altfel reală, că în realitate alegerile au fost fraudate.

Bă, felicitări, George Simion. Felicitări, AUR, că ați reușit asta.

Restul? Statul nostru ce face?

Asta e contrareacția? Să-l pui pe Gâdea două ore, cum ai spus, să ventileze niște cifre?

Păi, ziceți, bă: ce a fost acolo?

Ce tot scoateți, bă, rapoarte TikTok? Hai să discutăm.

Alegerile anulate… au fost anulate de cineva.

Vrem nume, prenume, clasă.

Să vină cu părinții la școală.

Vrem să se stabilească infracțiunile, domnul Gușă.

Este lovitură de stat? Ce este?

Vrem să știm manipulatorii.

Vrem să știm oamenii care, de-a lungul anului 2025 până în mai, s-au ocupat de prepararea și fezandarea societății pentru acel simulacru de alegeri.

Vrem să știm oamenii care, până în 6 decembrie 2024, au pregătit tot acest scenariu, l-au analizat, l-au perspectivat.

COZMIN GUȘĂ:

Deci toți ăștia pe care i-ai prezentat generic, ei sunt cei care zbiară prin plămânii unui Mihai Gâdea.

De fapt, despre ei vorbește. Gâdea nu era implicat.

LIVIU ALEXA:

Dacă Călin Georgescu este un infractor, un atentator la statul român, atunci vreau să știu de ce Rareș Bogdan nu are în acest moment dosar penal pentru sprijinirea lui Călin Georgescu.

Pentru că toate sursele, articolele de presă, îl indică pe Rareș Bogdan ca principalul creator al campaniei și sprijinitor financiar — prin firma Kensington — al campaniei lui Călin Georgescu.

Dacă Călin Georgescu este…

COZMIN GUȘĂ:

Treaba menționată în raport, Liviu. Le reamintesc celor care ne urmăresc:

Nu că rușii l-au ajutat pe Călin Georgescu — americanii spun că rușii nu l-au ajutat — dar spun că un partid politic, PNL-ul, l-a ajutat pe Călin Georgescu, a finanțat campania.

LIVIU ALEXA:

Din acel partid politic, surse politice, nume de lideri PNL, l-au menționat pe Rareș Bogdan ca fiind generatorul și instigatorul pentru promovarea lui Călin Georgescu.

Nu mă interesează rațiunile, ce o fi crezut Rărășică, ce nu a crezut. Mă interesează că s-a întâmplat.

Această firmă Kensington nu este la prima șmecherie. Nu este la prima acțiune în care se implică pentru manipulare sau fraudare.

De ce nu discutăm despre Kensington?

Câți bani au intrat acolo? La ce s-au folosit?

E prima oară?

Nu — o spun eu că nu.

COZMIN GUȘĂ

Dacă ai folosit numele Rareș Bogdan, Kensington, Călin Georgescu… ele au un iz de SIE.

Adică eu nu dau cu parul: la Călin Georgescu am spus-o direct că e pilotat de SIE; la firma Kensington bănuiesc și la Rareș bănuiesc.

Eugen Nedelcu este un tip care ghidonează mulți oameni din viața politică și din presă.

E un joc al serviciilor pentru care oameni responsabili sau de responsabilizat în această campanie nu sunt atinși?

LIVIU ALEXA:

Decizia de anulare a alegerilor crezi că se putea lua fără politicieni de la vârful statului și fără servicii?

Lasă judecătorii — bine ai spus — judecătorii au fost instrumentele.

Crezi că se putea lua?

Înseamnă că discutăm, dacă vrem, dacă nu, de un grup infracțional.

Nu se putea lua decizia aia — nu putea să sune Ciolacu doar el sau Iohannis doar el… să vorbească cu Ursulica.

COZMIN GUȘĂ

Deci misiunea noastră — a ta, a mea, câtor va fi — acum, în urma raportului, este să identificăm acest grup infracțional organizat, care zbiară prin intermediul unora din presă.

LIVIU ALEXA:

Misiunea nu ar trebui să fie a mea, sau a lui Gușă, sau a lui SRS.

Misiunea ar trebui să fie a procurorilor.

Și de un an și ceva procurorii se uită în stânga.

Și Voineag își face PR cu dosarul avocatei și peagăre.

Bravo, bun dosar, dar e PR.

Băi, Voineag… ia mai scoate, mă, mâncațiași! Ia mai scoate, mă, dosare, mă.

Hai să vedem dosare adevărate.

Dosar cu Grindeanu, dosar cu Rareș Bogdan, dosar cu Ciucă.

Putem face să vedem și noi ce s-a întâmplat cu milioanele date pe cărțuliile lui Ciucă și pe panotaj?

Bă, băiatule… adică ce dreacu facem aici, mă, băiatule?

Ori suntem băieți, ori suntem golani, ori nu mai suntem.

COZMIN GUȘĂ

Milioanele de acolo și miliardul de pe vaccinuri, nu?

LIVIU ALEXA

Lasă-l pe Voineag.

Eu tot insist, băi, eu tot insist ca un prost. Îmi cer iertare.

Parchetul General mai există?

Antena 3 mai există?

Parchetul mai există?

Da, mă, DNA. Da, mă, DIICOT, atribuții.

Dar ăștia de la Parchetul General, ce mama lui proces-verbal fac, măi băiatule?

Că ei sunt, practic, elementul de urmărire penală, de acuzare, în acest caz.

Restul sunt parchete specializate, dacă le putem considera așa.

COZMIN GUȘĂ:

Iuliana, o să te rog din știrea noastră de astăzi cu expoziția domnului Alexa să descarci 3–4 imagini. Care îți plac ție. Nu toate.

Te lăsăm pe tine să decizi.

Știu că va fi greu, dar asumă-ți.

Nu se supără Liviu, că nu e supărăcios la chestiile astea.

Mai ales că te știu ca pe mine, o amatoare în materie de pictură, așa că alegerile noastre

De ce?

Pentru că până la urmă, ajungem și la responsabilizare, pusă sub sintagma dură, dar foarte inspirată.

Așa ți-ai intitulat expoziția.

Habar n-aveam eu — care se presupune că știu cel mai mult despre ceea ce faci.

Mi-ai făcut o surpriză zilele trecute când am aflat că se va intitula „Noi suntem Apocalipsa”.

Fantastic!

Și e foarte corect din toate punctele de vedere.

Dar până să ne explici asta cu starea ta de spirit, care te-a îndemnat să pictezi prea-plinul tău artistic —prea-plinul tău uman care te-a dus acolo — aș vrea să desenez niște perspective.

Oamenii care ne urmăresc pe noi au inteligență peste medie. Doresc să afle.

Sunt sau nu sunt de acord cu noi, cu Clubul de Gândire. Ne urmăresc ca să afle sau ca să se oblige să gândească.

Dar marea majoritate — sunt convins — nu mai reușește să discearnă perspectivele.

E și foarte greu.

Și pentru tine e greu să ți le clarifici, deși stai toată ziua cu ochii pe toate știrile, le analizezi, le întorci pe toate părțile, te uiți de la chinezi la arabi, la americani, peste tot.

Dar chiar și așa, hai să încercăm cu ocazia emisiunii de astăzi, care e un soi de bornă din mai multe puncte de vedere, să faci o evaluare:

La ce se pot aștepta și la ce nu se pot aștepta în niciun caz — apropo de optimiști sau naivi?

Să încercăm, sigur, cu tot subiectivismul de care ești în stare, că asta e viața,interpretarea ta personală, să spui ceva de perspective.

LIVIU ALEXA:

Cred că 2026 va fi — și n-am mai simțit noi de mult chestia asta — un an al dezastrului economic al României.

Iar asta, pentru prima oară anul ăsta, ne va afecta în multe feluri.

Este anul în care am fost anunțați…

Apropo, trecem peste mizeriile descoperite de Gândul, cum s-a făcut deficitul ăla din pix…

Anul ăsta va trebui să întoarcem înapoi undeva la 30 și ceva de miliarde de euro.

Atenție!

Nu dobânzi — nu doar dobânzi.

Să le întoarcem.

Suntem singurii cretini de pe planeta Pământ care au luat împrumuturi scurte de 5 ani, 6 ani, în COVID, și care le și returnează.

Suntem singurii handicapați de pe planeta asta.

Eu mi-aș lua, frate, consultanți de la statul grec. Să învățăm de la greci cum să nu plătești datorii și să le rostogolești.

O țară ca România…

COZMIN GUȘĂ:

Dar crezi că au făcut-o din neștiință sau obligați?

LIVIU ALEXA:

Mă interesează?

Mă interesează că ai fost un lider prost, nesimțit?

Nu știu dacă ai luat parandărături sau nu.

Nu mă interesează.

Mă interesează că situația este de fapt asta.

Mă interesează de asemenea, să știu de ce, în fiecare an — și asta iarăși va fi o consecință, o să o vedeți, de construcție și de revoltă — România nu reușește să propună și să adopte bugetul în luna decembrie.

Bă, dar nu se poate.

De 10 miliarde de ani aceeași problemă.

Mă întreb cum funcționează acest stat, Cozmin Gușă? Te rog explică-mi.

Zi-mi cum mama naibii funcționează acest stat? Dacă bugetul va fi adoptat în aprilie și implementat în mai…

Din ce trăiește țara?

Sinecurile, trecem peste, parandărăturile…

Bă, dar totuși sistemul de organizare — cum rezistă?

Fără finanțare timp de patru luni dintr-un an?

Ce rahat este situația asta?

COZMIN GUȘĂ:

Am o explicație. Chiar dacă întrebarea ta către mine a fost oarecum retorică, mă învrednicesc să dau o explicație

Ilie Bolojan, care a suferit din experiența mea de viață — care e destul de extinsă, cea mai radicală transformare în ultimii 20 de ani, de când îl cunosc — nu am mai văzut așa ceva.

Ilie Bolojan, la ora asta, este o marionetă.

Nu mai este bun de nimic. Dar este bun să fie marionetă.

El execută un plan fără să mai discute, fără să mai negocieze.

Ilie Bolojan nu mai este cel care comenta la ce zicea Băsescu, care comenta la ce zicea Iohannis și comenta, a făcut destule lucruri.

Așa și-a făcut și legenda.

Ilie Bolojan este un executant perfect.

A nu avea buget în decembrie, ăsta este răspunsil meu, este un dictat al Uniunii Europene, care le transmite tuturor primarilor din țara asta, tuturor consilierilor locali, municipali, județeni, președinților de consilii județene:

„S-a schimbat jupânul. Noi suntem jupânul. Ilie Bolojan este organul nostru și vă va da bugetul când vrem noi, când vrea mușchiul nostru, noi suntem șefii, băi, Colonia România”.

Nu ne spune nouă cetățenilor — că noi sigur suntem mai activi, noi ne batem cu ei, tu, eu, încă câțiva.

Nu.

Le transmite șefilor noștri administrativi.

Transmite lui Boc, de la tine, de la Cluj și consilierilor — care oricum știau.

Transmite primarului meu din Cornu: „noi suntem șefii, noi ăștia de la Bruxelles, noi vă dăm bugetul când vrem noi.”

Asta e răspunsul pe care ți-l dau.

LIVIU ALEXA:

Ieri am discutat cu trei oameni de afaceri și acum m-am dus mai departe cu consecințele acestei construcții economice.

Toți îmi spuneau — îmi dădeau înapoi feedback — că resimt o stare de incertitudine mai apăsată decât în alte crize.

Mi-au spus: nu neapărat că o ducem rău, pur și simplu suntem stresați că nu știm ce va fi. Nu avem în cap niciun fel de perspectivă.

O economie în nas va duce inevitabil la o luptă pentru pâine, pentru fiecare, pentru bănuțul propriu, pentru pâinea pusă pe masă.

Iar chestiile astea nu au cum să aducă lucruri bune.

Altă perspectivă. Mai zice Sorin Roșca Stănescu — și am mai auzit și pe la televizor — că s-a umplut paharul și că românii vor ieși în stradă.

Îmi cer mii de scuze, dar nu cred chestia asta. S-o fi umplut paharul, dar românii obișnuiesc să îl bea până la capăt.

Paharul ăla cu amar — este și expresia: „să beau paharul cu amar până la fund”.

Ca într-un fel de șarpe care își înghite coada, românii își tot beau amarul: paharul iară se golește și iară se umple, pentru că avem un nivel de toleranță la abuz extrem de ridicat.

Simplu.

COZMIN GUȘĂ:

Hai să revenim la perspective. Avem nivel de toleranță la abuz, vom fi abuzați. Oamenii de afaceri, inclusiv cei cu care ai vorbit, sau poate alții cu care încă nu ai vorbit, tu fiind foarte integrat cu mediul de business, ca așa ți-ai putut ține afacerile în presă, colaborând cu cei din mediul de business, poate că își mută sau nu afacerile, dar să revenim la perspective. În ce crezi pentru 2026?

LIVIU ALEXA:

Cred că parteneriatul dintre domnul Nicușor Dan și domnul Grindeanu va continua.

Cred că domnul Bolojan va fi lăsat să rămână premier ca să mai deconteze cel puțin până în martie–aprilie rahatul pe care l-a făcut. Oricum domnul Bolojan are agenda lui. Agenda este una specială și pe care românii nu o prea văd: aceea de a ajuta mediul de afaceri corporatist al multinaționalelor să se dezvolte și mai bine.

Pas cu pas, încet cu încet, săptămână cu săptămână mai face câte ceva în folosul lor.

Scrie cineva aici pe net că ne vinde la bucată. Da, și asta — bravo.

Doamna Oana de la „Dăruiește Viață” s-a apucat deja de treabă.

Trebuie să ajungem și la companiile mari. Trebuie să vindem tot ce avem în țara asta, să ne lăsăm în curul gol, dacă așa zice Bolojan.

COZMIN GUȘĂ:

Cine va mai munci și cine va mai consuma?

Am dat exemplu atunci când am scris editorialul.

Mai repet, că între timp s-a dublat audiența, să vadă și cei noi, să ne audă.

La mine, în Cornu, la mini-market-urile noastre onorabile, frumoase, bine făcute — într-o comună de 3000 de locuitori — față de ianuarie anul trecut, a scăzut la 50% volumul de vânzări.

Deci nu mai sunt bani.

E limpede. Că oamenii nu s-au mutat. Tot ăia sunt.

Cine va mai consuma și cine va mai munci?

Pentru că oamenii de afaceri ți-or fi spus ieri, nu ți-or fi spus, or fi vorbit doar despre incertitudini, dar peste tot în România se dau oameni afară.

Crește numărul de șomeri. Afacerile nu cres.

LIVIU ALEXA:

De aia spuneam, Cozmin, că anul ăsta va fi primul an de realitate dură din punct de vedere economic.

2021–2022 România a trăit frumos pe împrumuturi. Românii au acceptat să fie șpăguit moral și financiar prin statul acasă în pandemie. O să zici că n-a fost vina lor, dar au acceptat să fie subvenționați prin aceste împrumuturi.

2023, 2024, 2025 — împrumuturi fără număr, fără cap, luate pentru pensii mărite.

Aduceți-vă aminte că domnul Ciolacu mărea salariul minim de parcă era patron de firmă!

Și toate astea n-au cum să nu aducă consecințe.

Noi am mai trăit cât de cât onorabil în ultimele patru luni prin injecțiile intenționate ale Bruxellesului, probabil la comanda Ursulei von der Leyen, ca să aplatizeze posibila revoltă socială.

Dar șmecheria s-a terminat. S-a terminat.

Va fi anul în care vom deconta tot ce am acceptat în ultimii ani. Indiferent că am acceoptat în buzunarul propriu, sau pensii mărite, sau am acceptat ca stare de fapt și nu am reacționat.

COZMIN GUȘĂ:

În continuare aș vrea să dai mesaje pentru optimiști sau naivi și să le spui câteva dintre lucrurile pe care nu și le vor mai permite — deși nu-și dau seama, că au trăit foarte fericiți.

Vacanțe?

Restaurante?

Ne cumpărăm haine?

Mese în oraș?

Astea vor mai fi în continuare în 2026 până la finalul anului?

LIVIU ALEXA:

Un lucru special în România — dar puțini îl remarcă — este prețul foarte mic al alimentelor de bază din marketuri.

Este o modalitate de control.

Dar tot ce înseamnă aceste „expenditures” pe care românii le-au avut în ultimii ani — nu o să mai existe. Îmi cer scuze la domnii români

Nu o să mai existe mașini noi.

Nu o să mai existe iPhone-uri cumpărate.

România a dus-o foarte bine în ultimii ani — dar pe premise false.

Aseară mă certam cu cineva, un prieten mai socialist extremist, era revoltat de inechitatea socială: că nu se poate ca un om care are 78 de ani cu 50 de ani de muncă să aibă 6300 lei pensie la Cluj și altul 3300 la Vaslui.

Nu putem judeca așa, prieteni. Adeseori lucrurile au fost despre alegeri personale. Și pentru oameni care au lucrat în sistemul de stat până în `89 adeseori sunt nuanțe după `89. Adesea au lucrat la firme private, adesea au lucrat la firme private care i-au ținut pe salariul minim sau fără carte de muncă, așa că nu puteți compara mere cu pere.

Putem compara lipsa de dezvoltare din județele Moldovei sau din sud sau din estul României. Aia e altă discuție.

Ai altă discuție de ce în Târgu Jiu există doar stadion – ăla e cel mai scump lucru de acolo, cea mai mare investiție, și restul infrastructurii e praf.

Putem discuta de ce la Vaslui cel mai important magazin din localitate este Pepco.

Putem discuta.

Dar asta ține și de voi, prieteni, să vă uitați în oglindă, să știți că ați votat niște papagali care v-au mințit în continuu.

Ați votat hrebenciuci, pui de hrebenciuci, ați votat bădălăi, ați votat ce vreți voi.

Ați votat bocalăi, ați votat Falcă, ați votat…

COZMIN GUȘĂ:

Până când să ajungem la, mai am o ântrebare, până ajungem la „Noi suntem Apocalipsa”, vreau să mai stabilim un lucru să vedem dacă e așa sau nu e așa.

Românii s-au lăsat abuzați în plan electoral. Le-au fost furate alegerile, n-au comentat, nu s-au bătut pentru dreptul lor.

La ultimele alegeri astea discutate de americani, chiar voievodul le-a spus să stea acasă.

Să nu se bată.

A venit și George Simeon – „stați în casă, nu ieșiți, nu ieșiți, nu ieșiți”.

A venit și Anca Alexandrescu – „ stați, stați, stați că statul se va ocupa, va fi bine”.

Marius Tucă – „stați acasă”.

Ăștia care sunt guralivi astăzi, voievodiți astăzi…

Îmi pare rău, sunt colegii noștri, dar nu suport pandaxia asta, cum zicea Caragiale.

Nu mai contează asta cu democrația, a fost furată.

Până în acest moment politicienii s-au prefăcut îngrijorați de starea veniturilor populației.

Întrebarea mea este: Nu crezi că, văzând lipsa de reacție a populației, politicienii NU vor mai fi îngrijorați nici măcar de sărăcirea populației și de sărăcie?

Stați, băi, săraci, că oricum nu ieșiți în stradă! Ne-am prins eu. Nu v-a interesat democrația.

Nu crezi că se va schimba în mod radical abordarea politicienilor care plâng de mila poporului și îl vor lăsa să sărăcească?

LIVIU ALEXA:

Au fost vreodată politicienii din România responsabili și cu bun simț?

COZMIN GUȘĂ:

Nu. Niciodată.

Dar știi… subvenționau puțin la energie, mai făceau acolo ceva, „să nu ne sară ăștia în cap”, dădeau ajutorul social.

S-ar putea să nu mai fie nici zona asta.

LIVIU ALEXA:

Când statul paralel va observa pe radarul social că lucrurile se împut, le va ordona cel mai probabil politicienilor să mai miște un pic la potențiometru cu cașcaval.

Dar, domnul Gușă, Ca la filmele porno, ne precede reputația și ne împovărează trecutul.

Iar trecutul spune că trebuie să dăm banii înapoi pe care i-am luat împrumut de-an pixu.

Nu i-am luat long-term, nu i-am rostogolit, n-am negociat altceva.

Ne-am împrumutat scump și mult, banii i-am mâncat, ne-am trezit mahmuri și cu buzunarele goale și cu portăreii la ușă.

Asta e realitatea prieteni

Sorin Roșca Stănescu observa că am depășit deja 1300 de miliarde datorie publică, 1,3 trilioane.

Stați liniștiți. O să urcăm spre 1,6–1,7.

Urcăm, urcăm, prieteni. Pentru că nu există altă soluție în acest moment.

Soluția unei reforme — poate dacă ar fi fost implementată de domnul Bolojan, dar aia a fost o mizerie — nu este tolerată nici de români.

Românilor nu le place să se sacrifice.

Românilor le place să spună „lasă să se sacrifice Gușă!”.

Românilor nu le place să acționeze.

Nu le place să se revolte decât vocal: „Du-te, dracu’, Gușă, că nu pot să ies acum în stradă să protestez, că e frig. Hai mai la vară.”

„Și eu nu pot sâmbătă, că trebuie să mă duc cu copilul la călărie.”

„Puteți pune protestul vinerea? Vinerea nu pot, că este Românii beau ciment.”

COZMIN GUȘĂ:

Uite așa am ajuns la sintagma „Noi suntem Apocalipsa” așa cum se intitulează expoziția ta de pictură.

Pentru cei care ne urmăresc, dar o să te rog să explici că sunt foarte mulți care ne urmăresc audio și nu vreau să-I văduvim de aceste impresii pe care tu le ai.

Liviu, Noi suntem Apocalipsa, pricep și eu, tu poți să completezi.

Originea răului care duce la Apocalipsă stă în atitudinea fiecăruia dintre noi, individuală și de grup. Ca să explic sociologic cum ar fi profesorul Vasile Dîncu, un alt talent murit speranță al politicii românești.

Te ascultăm.

Aș vrea să ne explici puțin cum ți-a venit ideea. Știai despre tine că ești în stare se pictezi? Adică dacă ai mai făcut de-a lungul vieții și cum ai ajuns să ai 20 de tablouri într-un an de zile?

Ascultăm cu atenție.

LIVIU ALEXA:

Ideea de Noi suntem Apocalipsa a fost de fapt dedicația mea pe romanul 2100 pe care o dădeam cititorilor.

2100, un romat destopic care se concentrează pe sfârșitul lumii, la sfârșitul anului 2100 și vi-l recomand, poate vi-l comandați.

De acolo mintea mea — care, ca și a ta, nu încetează să ruleze idei, să fie curioasă — a creat primele concepte pentru aceste tablouri.

Așa cum spuneam și în crezul meu artistic, în cer scuze că mă asemui unui artist, dar cred că sunt un artist, sunt un artist de fapt, nu doar cred, nu am studiat pictura, dar am pictat și înainte, așa cum ascult sau cânt la pian sau alte instrumente, așa cum îmi propun de exemplu sa scot un album de muzică, poate în 2027, că simt această nevoie de a scoate din creier lucruri pe care să le arăt lumii. O fi din orgoliul, sau un exercițiu de narcisism, așa să fie, îmi asum.

Noi suntem Apocalipsa mă arată pe mine altfel decât ce sunteți obișnuiți. Suntem oameni complecși, și eu, și tu. Nu arătăm întotdeauna totul, nu arătăm toate cărțile din mână, dar în particular știm unul despre altul ce ne poate capul și poate că asta a fost o supriză și pentru mulți dintre prietenii mei să vadă această expoziție pusă în aplicare.

deja:

dar nicidecum în forma asta concentrată.

Faptul că în ultimul an am scos 20 de tablouri vine dintr-o presiune interioară:

trebuia să scot din cap ce era acolo.

Noi suntem Apocalipsa prieteni pentru că nu este nevoie de niciul fel de sfârșitul lumii, nu e nevoie de extratereștri, nici de venirea lui Iisus. Eu tot am obiceiul să spun că dacă domnul Iisus Hristos, eu sunt credincios, ar veni acum pe pământ, internetul l-ar lua la mișto și l-ar trimite la Glovo să lucreze ceva, să nu stea pe pământ așa. Adică s-ar găsi niște idioți care să aibă o părere.

Și atunci, eu pun în aceste tablouri, după cum vedeți, o grămadă de probleme mentale pe care vi le pun pe masă și pe care vă invit să le disecați.

Noi suntem Apocalipsa pentru că noi facem, de când suntem trăitori pe acest pământ, npoi facem răul, noi îl producem;

Noi am produs tot răul:

– războaie,

– pandemii,

– opresiuni, noi acceptăm opresiunea.

– instingăm la ură,

– invalidarea celuilalt,

– am vrea să mâncăm „capra vecinului”.

Nu e nevoie de nicio apocalipsă biblică,

Nu e nevoie să mergem la nicio Judecată de Apoi. Nici nu cred că am fi primiți, sincer, la cât de mult rău am făcut pe acest pământ, cu toții.

O să am aceste 20 de tablouri, din 11 februarie, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, mulțumesc lui Lucian Năstasă-Kovaci, directorul de acolo, curatorul expoziției mele.

Nu am de gând să fiu un episod pasager în această „industrie”. Din contră, am de gând să continui. Următoarea mea expoziție personală va fi despre demoni. O să vă placă, zic eu, foarte tare. Am fost plăcut suprins de reacțiile de pe internet.

Oameni care au zis „wow, ne place, sunt foarte intrigante, sunt ciudate”. Am și primit deja primele oferte de vânzare. M-am șocat și prețurile care mi-au fost propuse. Așa că sper din suflet să fie un succes. Nu neapărat pentru a-mi gâdila mie orgoliu, ci pentru că chiar cred că m-am străduit. M-am străduit mult să arăt că merit să fiu numit artist.

COZMIN GUȘĂ:

Spune-ne te rog, cel puțin pentru cei care nu sunt acomodați cu domeniul, dar și pentru cei care sunt acomodați, că toți avem stresul ăsta de la orele de desen. Eu de exemplu eram foarte bun la desen tehnic. Țin minte și acum. Pac la rezolvam. Știam să desenez și piesele, dar la desen artistic eram un dezastru. Ăia nu am mai testat-o cu culorile, dacă știu să le îmbin, dar ora de desen era un chin pentru mine, spre deosebire de cea de desn tehnic unde îi ajutam și pe colegi. Deci toți avem în memorie chestiile din școală cu desenul

Cum te-ai apucat? Ai luat pensula, ai luat vopseaua și ai dat drumul? Sau ai luat creionul prima dată și ai avut niște schițe?

LIVIU ALEXA:

Și, și. E foarte interesant pentru mine. Dar e un proces. Mai important decât ce pictezi și cum pictezi, este conceptul. Trebuie să ai, după părerea mea, un trend sau o presiune tot mai mare pe artiștii importanți să pună pe concept. Dacă observați și din aceste pânze pe care le-a prezentat Iuliana. toate transmit ceva. Poate nu transmit o poveste, ci vă invadează cu întrebări.

Am îngeri căzuți și plictisiți care stau la încărcat ca mașinile electrice și scrollează pe mobil. Am o icoană. Am, de exemplu, o pânză care nu este aici prezentată —

Cozmin Gușă:

Trebuie să ațâțăm curiozitatea să vină la expoziție. Eu bănuiesc că o să vrei să faci și la București o expoziție.

LIVIU ALEXA:

Am un pilot de Formula 1 crucificat. Este pe cruce și am intitulat pânza Saint-Schumi. Ca o metaforă, o ironie la ceea ce se întâmplă marelui sportiv de aproape 12 ani… e ținut pe aparate, familia îndurerată, dar care ciugulește în continuare faima. Și am încercat să-mi închipui, fără să-i pun mutra, doar să-l metaforizez, să îmi închipui această situație.

Lumea pe care o propun nu e blasfemică. Niciodată nu îmi permit așa ceva.

Am o icoană în care, în loc de fața Mariei, este un emoji. Nu e o miștocăreală. Noi am făcut din religie și din Dumnezeu o miștocăreală. Noi am desacralizat totul. Noi ducem credința pe telefonul mobil. Noi facem live-uri la înmormântări. Noi ne bucurăm de Crăciun sau Halloween adoptând lucruri care nu au nicio legătură cu nașterea Domnului. Nașterea Domnului este principalul motiv de bucurie de Crăciun, nu Moș Crăciun, nici Moș Gerilă, nici Spiridușul, nici Renul. Paștele nu e despre iepuraș, ci despre sacrificiul lui Dumnezeu pe cruce.

Nu e important să ne mascăm în iguane și zombi și demoni de Halloween, ci să înțelegem și să respectăm morții, să îi comemorăm, să nu îi aruncăm în uitare.

Noi am făcut toate astea deja. Eu doar arăt oamenilor ce au devenit.

Într-o altă pânză am o domnișoară în adidas și bluză modernă care face live la crucificarea lui Iisus. Asta facem. Asta facem.

COZMIN GUȘĂ:

Dar cu luptătorul de sumo?

LIVIU ALEXA:

Expoziția are patru niveluri de abordare: despre sacru, despre coșmaruri, despre sfârșitul lumii. Acolo discut despre temerile pe care le avem și nu le rezolvăm decât în somn.

Purtăm coșmaruri pentru că nu suntem în stare să ne înțelegem. Puțini oameni sunt sinceri cu ei înșiși. Și care discută cu ei înșiși. Puțini recunosc că au probleme. În jurul meu e plin de oameni care poate le acceptă, dar nu le rezolvă. Despre asta vorbesc.

Luptătorul de sumo și Kermit într-un tango la sfârșitul lumii — e o ironie, o desacralizare a dansului.

Mai am un copil care-și toarnă în cap un pahar de lapte în fața unei girafe troiene — pierderea inocenței. Pentru incența copiilor noștri se pierde mai devreme decât datul social. Avem copii de 11–12 ani fumează IQOS, se boiesc. Uitați-vă în mall-uri că te îngrozești și de întrebi ce fel de părinți sunt cei care acceptă ca fetele lor să iasă cu buricul gol, machiate în exces și în trompe cu vipe-uri. Ce părinți acceptă copiii care stau miliarde de ore pe jocuri cretine și nu se ocupă de ei?

COZMIN GUȘĂ:

Te-am ascultat cu atenție pentru că n-am vorbit despre sursa de inspirație care poate să vină chiar din coșmarurile personale. Percepția asta a ta exprimată într-un mod cu tușe groase, dure, dar armonioase. Mie mi-a plăcut foarte mult îmbinarea culorilor și aici se vede talentul în alte picturii. Prima senzație e legată de culori și felul în care culorile, acolo pe pânză se îmbină, se înțeleg unele cu celelalte.

LIVIU ALEXA:

Arta trebuie să vă nască întrebări. Nu trebuie să vă explice artistul. Cea mai mare bucurie e când cineva rămâne mirat. Mirarea n-ar trebui să se piardă. Uite, iar m-a blocat TikTok. Incredibil. Mulțumim TikTok România, mulțumim tuturor papagalilor din Ministerul Cenzurii.

COZMIN GUȘĂ:

Rușii. Nu știi cum zic ăștia? Că rușii sunt cu TikTok-ul și rușii îl ridică pe Călin Georgescu și de blochează pe tine. Facem și o ironie la final. Îți mulțumi foarte mult. Îți dorim însănătoșire grabnică.

El este răcit. Vă spun eu secretul — i-am dat o metodă să se facă mai bine, mai rapid. Nu e aspirina săracului, dar seamănă.

LIVIU ALEXA:

Mulțumesc, prieteni dragi. Vă aștept la expoziție în 11 februarie și joi, în 12, ne întâlnim din nou.

COZMIN GUȘĂ:

Mulțumim, Liviu Alexa. Prieteni, a fost o ediție deosebită, cu artă și pilde, cu această sintagmă plină de înțelesuri: Noi suntem Apocalipsa.